Teoria coaliţiilor: posibil scenariu postelectoral

Campania electorală pentru alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie a ajuns pe ultima sută de metri. Partidele au adunat voturi la întîlnirile electorale de prin toate raioanele, s-au acuzat reciproc de toate relele acestui popor, ne-au distrat cu concerte şi promisiuni. Ceea ce le rămîne acum, este să aştepte ca noi, cetăţenii Republicii Moldova, să ne onorăm datoria civică oferindu-ne votul pentru cel care a fost mai generos, mai chipeş, mai credul.

De bună seamă, nu putem cunoaşte care va fi rezultatul final al acestei curse. Şi totuşi cristalul oraculului schiţează siluetele a patru partide care vor intra în Parlamentul legislaturii a XIX-a. Iar astfel, putem pronostica şi cine va forma noua majoritate care să desemneze Guvernul şi Preşedintele, şi cine va sta, timp de patru ani, în opoziţie. Nu mai este secret pentru nimeni că aceste partide vor fi, de la dreapta la stînga, PL, PLDM, PD şi PCRM.

Nu dau credibilitate absolută instituţiilor sociologice, care încă nu şi-au recăpătat definitiv onoarea după eşecul predicţiilor dinaintea Referendumului din 5 septembrie, dar nici nu pot să nu le iau în calcul rezultatele. Astfel, potrivit ultimelor sondaje prezentate de Institutul de Politici Publice (BOP) şi cel al CBS-AXA, în urma scrutinului din 28 noiembrie Partidul Liberal ar deţine între 14 şi 17 fotolii de deputat (în medie – 15,5 mandate); Partidul Liberal Democrat – 30, în ambele sondaje; Partidul Democrat 19-20 (media de 19,5); şi Partidul Comuniştilor – 35-37 fotolii (cu o medie de 36 de mandate).

Totodată, insist a crede că după mai mult de un an şi jumătate de incertitudine politică; după două scrutine parlamentare şi un Referendum Constituţional eşuate; după patru încercări eşuate de alegere a Şefului statului; la data de 29 noiembrie curent accentul va fi pus nu pe atingerea majorităţii de 51 de mandate, necesară pentru desemnarea cabinetului de minştri, ci (anume) pe cea calificativă (de 61de mandate) necesară alegerii Preşedintelui Republicii Moldova. Un argument în favoarea acestei ipoteze este cel că la 5 aprilie şi 29 iulie 2009 scopul a fost de a debarca comuniştii de la putere. Acel deputat sau partid, care avea să voteze cu PCRM – avea să fie compromis pentru întreg viitorul său politic. După 29 noiembrie curent, va fi compromis acel deputat sau partid care ar putea teoretic, dar nu va alege preşedintele ţării, fără mai face diferenţa de conjunctură.

Literatura de specialitate cu privire la teoria coaliţiilor este foarte extinsă. Eu mă voi axa pe cele mai importante şase teorii despre coaliţii descrise de Arend Lijphart în volumul „Modele ale democraţiei: Forme de guvernare şi funcţionare în treizeci şi şase de ţări”. Astfel, potrivit lui Lijphart în sistemele parlamentare de guvernare sînt posibile următoarele tipuri de coaliţii: „minimal cîştigătoare”„de dimensiuni minime”, „cu cel mai mic număr de partide”, „de interval minimal”, „minimal cîştigătoare conctate” şi „viabile politic”.

Plasînd partidele politice în ordine axială dreapta-stînga (PL-PLDM-PD-PCRM) şi numindu-le convenţional A (PL), B (PLDM), C (PD) şi D (PCRM), teoretic viitorul Preşedinte al Republicii Moldova ar putea fi ales de majorităţile calificative formate din partidele: ABC, ABD, ACD, BCD şi BD.

 

BOP al IPP

CBS-AXA

Media de mandate

ABC

66 mandate 64 mandate 65 mandate

ABD

81 mandate

82 mandate 81,5 mandate

ACD

71 mandate

71 mandate

71 mandate
BCD

84 mandate

87 mandate

85,5 mandate

BD 65 mandate 67 mandate

66 mandate

 

  1. Coaliţia ABC. Este de fapt aceiaşi Alianţă pentru Integrarea Europeană (fără AMN) şi cea mai aşteptată coaliţie după alegerile din 28 noiembrie. Aceasta este „minimal cîştigătoare” – pentru că întruneşte cea mai mică medie de mandate necesare alegerii Preşedintelui, fără necesitatea includerii partidului D; „de dimensiune minimă” – partidului pivot B (cu 30 de mandate) îi este mai convenabil să coalizeze cu partidele A şi C, decît cu A şi D sau C şi D, deoarece în coaliţia „ABC” B ar deţine 46,15% din mandate, iar în „ABD” şi „BCD” doar 36,8% şi, respectiv, 35,08%; „de interval minimal” – deoarece între partidele A şi C sînt doar două „spaţii” (unul între A-B, şi încă unul între B-C); „minimal cîştigătoare conectată” – este compusă din partidele cele mai apropiate pe scala politică; şi „viabilă politic” – deoarece sînt mai mult sau mai puţin apropiate ideologic.
  2. Coaliţia ABD. Această coaliţie este o struţo-cămilă admisă doar teoretic, mai cu seamă din cauza inviabilităţii politice. Totuşi este o coaliţie „minimal cîştigătoare” deoarece nu include şi pe cel de-al patrulea partid, C (care trebuie să constituie opoziţia parlamentară). 
  3. Coaliţia ACD. Este iarăşi o coaliţie „minimal cîştigătoare” formată din trei partide; şi una „de dimensiune minimă” – deoarece, în acest caz, partidului pivot D i-ar reveni 50,7% din mandate. Iarăşi nu este „viabilă politic”.
  4. Coaliţia BCD. O coaliţie „minimal cîştigătoare”; „de interval minimal” – doar două „spaţii” între partidele constituante ale coaliţiei; „minimal cîştigătoare conectată” – partidele sînt adiacente pe scala politică; şi „viabilă politic” – fiind mai mult sau mai puţin apropiate ideologic.
  5. Coaliţia BD. Este o coaliţie „minimal cîştigătoare” formată din două partide politice şi cu o largă opoziţie parlamentară; „de dimensiune minimă” – deoarece iarăşi maximizează puterea distribuind-o la doar două partide cărora le revin cîte 45,5% – pentru B, şi respectiv 54,5% pentru D; „cu cel mai mic număr de partide” – doar două;  „de interval minimal” – cu două „spaţii” între partide; dar şi „viabilă politic”. Nu este o coaliţie „minimal cîştigătoare conectată” deoarece s-a dezis de partidul superfluu C, fără de care poate constitui majoritatea calificativă formată din 66 de mandate.

Dacă ar fi să considerăm fiecare tip de coaliţie („minimal cîştigătoare”, „de interval minimal”, etc.) drept un merit al acesteia, atunci observăm că coaliţiei ABC îi revin cinci „merite” (adică face parte din cinci tipuri de coaliţii); coaliţiei ABD un singur „merit”; ACD – două; BCD – patru; şi cinci „merite” pentru coaliţia BD. Astfel, cele mai previzibile şi atrăgătoare par a fi coaliţiile formate din partidele PL-PLDM-PD (AIE-ul reinterpretat) şi/sau cea formată din PLDM şi PCRM.

Dacă e să credem sondajelor de opinie şi să admitem că rezultatul final nu va devia astfel încît să modifice majorităţile, cel care va avea de ales va fi Partidul Liberal Democrat. În acest caz, dacă PLDM îşi va dori păstrarea Alianţei pentru Integrarea Europeană timp de încă patru ani – o va face. Dacă însă, PLDM va considera mai atrăgătoare coalizarea cu PCRM – iarăşi, o va avea.

Totuşi PLDM este în situaţia în care are de ales între două rele. Coalizarea cu PD-ul lui Plahotniuc, sau cea cu PCRM-ul lui Voronin. Tocmai din cauza lui Plahotniuc şi aspiraţiile sale la postura de Premier, PLDM ar putea prefera cea de-a doua varinată. Un argument în plus este şi faptul că liderul PCRM nu poate pretinde la funcţia de Şef al statului, iar cu funcţia de Premier nu s-ar isprăvi. În ultimă instanţă, lui Vlad Filat i-ar fi mai preferabilă situaţia de a fi unicul lider carismatic demn de toate cele trei funcţii-cheie în stat, decît una în care să mai fie trei, doi din partea PD-ului şi încă una de la PL.

La urma urmei, PCRM este pe calea descendenţei şi dispariţiei definitive, iar pînă la următoarele alegeri ordinare, s-ar putea întîmpla multe. Tocmai de aceea nu vă pară prea grandistă presupoziţia că în urma alegerilor din 28 noiembrie 2010 a fost formată coaliţia de guvernare PLDM-PCRM.

(22 noiembrie 2010)

Anunțuri

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

2 răspunsuri to “Teoria coaliţiilor: posibil scenariu postelectoral”

  1. Teoria coaliţiilor: posibil scenariu postelectoral - Ziarul toateBlogurile.ro Says:

    […] Teoria coaliţiilor: posibil scenariu postelectoral Mon Nov 22, 2010 3:52 am Campania electorală pentru alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie a ajuns pe ultima sută de metri. Partidele au adunat voturi la întîlnirile electorale de prin toate raioanele, s-au acuzat reciproc de toate relele acestui popor, ne-au distrat cu concerte şi promisiuni. Ceea ce le rămîne acum, este să aştepte ca noi, cetăţenii Republicii Moldova, să […] […]

    Apreciază

  2. O blondă sau “Cherchez la femme” « Pulbermax's Blog Says:

    […] stat, decît una în care să mai fie trei, doi din partea PD-ului şi încă una de la PL (vezi aici textul […]

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: