Imposibila misiune a generalului Roibu…

Deși au trecut deja trei zile, încă nu m-am exprimat pe cauza decesului omului de afaceri Igor Țurcan. Nici n-am considerat de cuviință să fac „vizite” pe tragedia unei familii, fie capul ei implicat în spălare de bani, fie în politică sau în oricare altă ipostază a sa. Ieri însă, în funcția de reporter al portalului la care muncesc, am fost trimis la briefingul (pentru că așa a fost anunțat) de presă al ministrului Afacerilor Interne, Alexei Roibu, organizat pe marginea acestui caz. Astfel, a trebuit să mă documentez, pentru a ști ce să întreb și ce nu… Şi astfel, am intrat în temă.

Generalul Alexei Roibu a avut ieri o zi grea, fiind pus să anunţe opinia publică despre mersul anchetei în cazul morţii lui Igor Ţurcan. Transpira chiar și atunci cînd citea de pe o foaie chestii despre „reforma Ministerului” care se va produce nu știu cînd și nu știu în cîte etape. Transpira în condițiile în care sala era dotată cu climatizoare și era destul de răcoare. A început să transpire şi mai şi, dar și să se înece de nodurile din gît, atunci cînd jurnaliștii au început să întrebe despre explozia care l-a omorît pe Țurcan.

Nici un răspuns tranșant. Doar „muncim”, „deținem”, „facem”, altceva nimic. La trei întrebări adresate în genere nu a avut un răspuns:

  1. Ce dispozitiv anume a explodat?
  2. Au fost descoperite schije metalice, așa cum spunea Mihai Godea, în corpul acestuia?
  3. Există un cerc de suspecți?

Și dacă la prima întrebare a spus cel puțin că „versiunea privind explozia unei butelii de gaz este la momentul actual exclusă”, atunci la celelalte tăcere. „Lucrăm cu mai multe persoane care au avut legătură cu decedatul”, „există secretul anchetei și nu vă pot spune pentru a nu prejudicia mersul ei”, „MAI nu se ocupă de investigarea cauzei penale” etc.

Nu am înțeles în genere la ce bun ministrul Roibu a ieșit în fața presei. Presupun însă că a fost impus, probabil de șefu’ Filat, pentru a demonstra că se lucrează. În acest sens, există şi cîteva argumente. Alexei Roibu l-a prezentat astăzi pe Purtătorul de Cuvînt al Ministerului, Eugeniu Tudor Onică, cel care a fost promovat în funcție la 26 mai curent (deci l-a prezantat cu o întîrziere considerabilă). Totodată, ministrul a prezentat și concepția de reformă a ministerului, cea care, da, a fost aprobată de Guvern ieri, dar care n-o să se făptuiască încă mult timp, pentru că reformele cardinale necesită timp. Şi chiar dacă Executivul a aprobat-o abia ieri, potrivit ministrului unele etape au şi demarat deja (Deci care-i rostul de a prezenta ceva, care a început, nu se vede nici o schimbare, şi nu se va săvîrşi degrabă). Tot el, ministrul de interne, a prezentat și „situația criminogenă pentru primele cinci luni ale anului”, care mai bine n-o prezenta pentru că situația generală s-a înrăutățit cu 9% comparativ cu aceiași situație a anului 2010. Particular, numărul jafurilor au crescut cu 22%, furturile – 10%, pungășiile, accidentele rutiere și huliganismul au crescut de la 13% la 20%. Ce-i drept ministrul Roibu a lămurit ceva de genul că „în schimb, în alte domenii situația s-a înbunătățit”, spunînd că omorurile au scăzut cu 9%, jafurile de mașini cu 14%, iar violurile cu (ditamai!) 31%.

Înțeleg că prin conferința sa, ministrul de interne a încercat să măsluiască situația jalnică, doar că a făcut-o foarte îndărătnic. Printr-un rău mai mic, ministrul Roibu (sau bine, cel care l-a pus s-o facă), a încercat să camufleze răul cel mare, creînd totodată impresia că se lucrează. Astfel, ne-a spus despre „reformă” şi „creşterea cu 9% a criminaităţii”, menţionînd şi omorul intenţionat ca printre altele. Ori a spune că „omorurile au scăzut cu 9%”, în timp ce recent un om de afaceri a murit din cauza unei maşini capcane, nu consider prea îmbucurător. A spune că „jafurile de maşini au scăzut cu 14%”, cînd maşina cu pricina tot furată e, şi mai ales adusă ilicit în Republica Moldova – tot nu-mi dă prea mari speranţe. Bine, scăderea numărului de violuri, nu comentez pentru că nu are nicio rezonanţă aici.

Chestia e că cineva l-a scos la rampă, iar generalul a primit lovitura. Deşi a fost anunţat ca briefing şi era în drept să limiteze numărul de întrebări, Alexei Roibu nu a făcut-o, iar aceasta l-a înglodat de tot. Cel mai ridicol e că minisrul s-a arătat convins că făptaşii vor fi găsiţi de curînd. Şi e şi mai ridicol atunci cînd îţi aminteşti multiplele crime de la Ialoveni, Durleşti şi altele de genul lor, săvîrşite de ceva timp, dar în care ancheta stă pe loc. Mai ales că acelea au fost comise cu arma, iar o experiză balistică ar putea da ceva rezultate. În acest caz însă, cînd nu se cunoaşte nici măcar „arma” crimei, nu-mi imaginez cum vor fi elucidate circumstaţele.

Rămîne să mai aşteptăm rezultate, şi asta mi se pare unica ce mai putem face…

Anunțuri

Etichete: , , , , , , , ,

2 răspunsuri to “Imposibila misiune a generalului Roibu…”

  1. Imposibila misiune a generalului Roibu… « VOXPUBLIKA | Platforma de comentarii, bloguri si analize a Publika.md Says:

    […] Sursa articol aici.  […]

    Apreciază

  2. patriot Says:

    Mission imposible: sa-ti prinzi sefu ca faptas.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: