Despre Armată chiar de ziua ei…

Cînd ţara are nevoie de oameni, îşi spune Patrie.

E ziua Armatei Naţionale şi se cuvine a felicita toţi soldăţeii cu ocazia acestei zile, de la cel mai mic cărăbuş, la cel mai mare lup al apărării. De la opincă şi pînă la vlădîcă.

Eu soldat n-am fost, şi deja n-oi fi. În genere nu prea agreez unformele. De asta cînd încă nu ştiam unde vreau să merg cînd termin şcoala, ziceam că nu ştiu, dar ştiu unde nu vreau să merg, şi anume de poliţist (aici intră şi milităria), de doctor şi de preot. După mine unifomele limitează cretivitatea, servesc drept crustă pentru libera exprimare şi tot aşa. Dar vorbeam despre soldăţie…

Cum ziceam soldat n-am fost şi uniformă n-am purtat, dar sînt sergent, militar în rezervă cum ar fi. Am făcut Catedra Militară, nu pentru că am vrut să gust şi eu din pînea apărătorului Patriei. Că frumos mai sună pîinea apărătorului Patriei. Nici de şcoala bărbăţiei nevoie mare n-am avut. Am făcut catedra ca pe la 25 de ani, cînd termin universitatea, să nu-mi vină pe la poartă alde sergent Căldare cu poftitul la voenkomat.

Catedra am făcut-o trei luni, timp în care am mers la ore (în civil) de trei ori pe săptămînă, aşa cum aş merge acum la cursurile de engleză. Spre sfîrşit am mers la Bulboaca, la împuşcături. Acolo am tras din AKM de două ori a cîte 15 cartuşe (două magazine). Şi tot acolo, deşi eram şef de grupă şi-i învăţam pe toţi ce trebuie să facă în caz în care arma nu funcţionează, tocmai la mine arma a dat rateu. Asta şi trebuia să strig căpitanului care ne supraveghea. Cînd mi-am amintit cum trebuie să strig, căpitanul s-a apropiat, i-a dat un bocanc şi kalaşu meu parcă era nou-nouţ.

Am împuşcat deci vreo 30 de patroane, făcînd trei luni de catedră. Cînd m-am întîlnit cu un fost coleg de clasă, unul mai puţin fericit (n-a avut fericirea de a fi student), dar care a trecut prin şcoala bărbăţiei pe păşunile de la Mărculeşti (acolo unde înainte zburau avioane, acum pasc vaci, cai, oi, porci, capre pare-mi-se n-au), mi-a mărturisit că fiind soldat timp de un an, a împuşcat, ca să nu mint, vreo şase cartuşe. În schimb a purtat timp de un an avtomatu în spate, care din cîte ştiu nici cartuşe oarbe n-avea în el.

Mai ţin minte cum pe la sfîrşitul anilor ’90, cînd mersul la armată nu era de loc în vogă, un văr de-al meu, care la fel nu merse la studii după cele 11 clase terminate, avea mari bătăi de cap cu armata asta. Îl căutau zi şi noapte, şi-l tot chemau la datorie. A mituit voenkom-ul cu grîu, făină, răsărită, ulei, măcuc şi tot ce mai avea pe la casă. Tot fără mare treabă. Peste vreo două săptămîni veneau din nou scrisorile cu invitaţia de satisfacere a serviciului militar în termen.

A tot tărăgănat aşa mult timp. Pînă cînd, într-o zi fie că se săturase să tot astupe gura spartă a milităriei, fie că ce s-a gîndit el, s-a dus. Doar că din cauza petrecaniei făcute cu prietenii, şi de bat ce era că nu-şi ştia numele, ajuns la Bălţi l-au întors înapoi. După asta nu l-a mai căutat nimeni, şi nici răsărita n-a mai dus-o de-acasă. Acum are peste 30 de ani, deja Patria nu mai are nevoie de el. Nici el de Patrie. Lucrează la Moscova. Taxist.

De ce le spun pe toate astea azi, în zi de mare sărbătoare? Citeam un titlu de prin presa locală „Moldova are nevoie de armată, chiar şi neutră fiind”, sau ceva de acest gen. În ştire n-am mai intrat, deşi am înţeles că aceasta este o opinie a experţilor. Da, corect. Moldova chiar are nevoie de armată. Şi armata chiar este cea mai de încredere instituţie moldoveneşti, după biserică. Doar că armata de azi nu mai este instituţie de apărare, la fel cum biserica nu mai este lăcaş sfînt.

Moldova are nevoie de armată, pentru ca tinerii ieşiţi din şcoli, fără un viitor bine-definit şi care n-au pe nimeni care să-i ia la Italia, să nu se alcoolizeze chiar de la 18 ani. De asta mai avem nevoie de acest minister.

PS: Ştiu că mulţi de prin Ministerul Apărării citesc din cînd în cînd ce scriu pe acest blog. N-am vrut să supăr pe nimeni, e doar o părere. Felicitări, domnule Valera, cu ocazia dată.

PPS: Pe mine nu m-a felicitat încă nimeni. De ce cred că la 23 februarie o să primesc mai multe felicitări decît astăzi?

Anunțuri

Etichete: , , , , , , , , , , , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: