O definiție, o statistică, un om… sau „Despre vinietele moldovenești”

(Articol dedicat unui Om…)

N-au reușit bine să încheie cu reparația drumurilor că și cer bani pentru ele. În ședința de luni, 10 septembrie, Guvernul a stabilit prețul vinietei prevăzută în politica bugetar-fiscală pentru 2013 și care urmează a fi instituită începînd cu 1 ianuarie 2013.

O definiție:

Vinieta este o taxă de utilizare a drumurilor unei țări, alta decît cea în care a fost înregistrată unitatea de transport. Dicționarul Explicativ al limbii române (DEX) definește „rovinieta” drept Vinietă care atestă plata taxei de circulație pe drumurile publice. – Ro[mânia] + vinietă.

Premierul Vlad Filat a salutat decizia, meționînd că banii acumulați din taxele achitate de posesorii autoturismelor cu numere de înmatriculare străine vor fi utilizați pentru reparația și întreținerea drumurilor naționale.

Probabil ar trebui să clarific din start că, perceperea anumitor taxe pentru utilizarea drumurilor de către autoturismele înmatriculate în alte țări și conduse de șoferi-plătitori de impozite ai altor țări – nu e rău. Drumuri de-ar fi. Mai ales că acest lucru este euroconform, deci asemenea taxe se percep și în alte țări. În Uniunea Europeană necesită vinietă deplasarea pe drumurile a șapte țări: Austria, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Slovacia, Slovenia și România.

Sper să fi fost o greșeală, dar potrivit ministrului Finanțelor, Veaceslav Negruță, vinieta pe un termen de 3 zile de aflare pe teritoriul Republicii Moldova a unui automobil cu numere de înmatriculare altele decît cele moldovenești va fi de 7 euro, pentru 30 de zile (o lună) – 65 de euro și pentru 180 de zile (jumătate de an) – 380 de euro.

O statistică:

Potrivit Ministerului Finanțelor, „Din ce în ce mai mulți cetățeni ai Republicii Moldova evită taxa de înmatriculare a autoturismelor. În ultimul an, numărul acestora a depășit cifra de 50.000”.

Am încercat să aflu la Poliția de Frontieră statisticile cu privire la numărul real al automobilelor cu numere de înmatriculare străine care au intrat pe teritoriul Republicii Moldova pe parcursul anului 2011 sau prima jumătate a anului 2012.

După aproape 24 de ore, timp în care m-am adresat celor de la Poliția de Frontieră, mai întîi pe site (www.border.gov.md), apoi telefonic la „linia verde” și un alt număr, în cele din urmă am aflat că „informația statistică a Poliției de Frontieră se oferă contra-plată și costă 25 de lei”. Persoana care mi-a zis acest lucru a făcut trimitere și la un Ordin (numărul 556) din 2006. M-a blocat. Pur și simplu. Pentru că eu nu înțeleg cum o instituție publică poate oferi informații de interes public contra plată. Asta într-o instituție proaspăt reformată (1 iulie) și pe timpul unei conduceri care promovează valori europene, dar asta este deja o altă chestie.

Un Om:

Am fost contactat de o persoană, fost vecin, de mai mulți ani stabilit cu traiul în România. Este dublu cetățean al Republicii Moldova și României, și deținător al unei mașini cu numere de București. Deși invalid, șchiop de-un picior, vine des pe la Chișinău. Mai ales că are un apartament și, din cîte știu, soția a rămas să muncească aici fiind medic.

Uneori, cînd vine din capitala română, mai merge și în raionul Ocnița, la Lipnic – unde-l așteaptă o mamă și la Sauca – unde-și are socrii. Zice că-i vine greu să facă naveta cu trenul (v-am spus, e șchiop), iar cu mașina nu va mai putea veni. „Înainte îmi luam „carte verde” pentru 15 zile pe care plăteam 15 dolari. Acum ce reușesc în trei zile? O zi vin de la București la Chișinău, o zi mă odihnesc, și-mi mai trebuie o zi să ajung în România. Da’ la Lipnic cînd să merg?”.

N-am știut ce să-i zic acelui om. Da, am citit și eu o știre, dar dacă nu am automobil, parcă nu m-am gîndit cum i-ar putea afecta sistemul de viniete pe cei cu dublă cetățenie. Cîți din cei peste 220 de mii de cetățeni moldoveni care, în 20 de ani de independență (1991-2011), au obținut cetățenia română (226.507 persoane), se află actualmente în țările UE și ar vrea să se întoarcă acasă la volanul unui automobil înregistrat în România, Italia, Franța, Germania etc.?

Dar pe cei cu mașini cu numere lituaniene și bulgărești? Potrivit datelor oficiale, în Republica Moldova sînt circa 4 mii de automobile cu numere de înregistrare din Bulgaria și 2 mii cu numere de Lituania.

Totodată, ce facem cu cei din regiunea transnistreană? Plăcuțele de înmatriculare transnistrene nu sînt moldovenești, iar dacă-i impunem să achite viniete am recunoaște că nu sînt ai noștri și, implicit, că sînt cetățeni ai altei țări. Apropo, la sectorul necontrolat al frontierei din stînga Nistrului a făcut trimitere și responsabilul de la Poliția de Frontieră, care mi-a zis că chiar dacă mi-ar oferi o cifră, aceasta ar putea să nu fie veridică pentru că, vezi Doamne, există transnistria.

Ceea ce vreau să spun, este că lucrurile sînt mult mai complicate decît ar părea la prima vedere. Pentru că din start, cînd am auzit de viniete, m-am gîndit la turiștii care vor vizita sau nu Moldova, nu la cei plecați sau cei care trăiesc aici, dar ezită să-și înregistreze mașinile. Am bănuiala că atunci cînd s-a ajuns la idea instituirii vinietelor, calculul a fost mai simplu: acumularea resurselor suplimentare la buget, cu orice preț. Acest lucru denotă și din următoarele.

Conform tarifelor actuale de utilizare a drumurilor pentru vehiculele de pasageri în cele șapte țări europene în care există sisteme de viniete, vinieta moldovenească va fi cea mai scumpă din Europa, atît cea pe termen scurt (3 zile) cît și cea pe termen lung (180 de zile).

În primul și-n primul rînd, termenul de 3 zile este cel mai scurt în Europa. Doar Ungaria a avut ceva similar, vinieta de 4 zile, dar a renunțat la ea începînd cu 1 ianuarie 2012. În al doilea rînd, toate cele șapte țări europene au viniete de un an. În Moldova, țară în care mai mulți cetățeni dețin automobile cu numere străine, cea mai lungă perioadă este de 180 de zile, deci jumătate de an.

Prețul vinietelor moldovenești însă, le bate pe toate. Rovinieta de 30 de zile, adică vinieta pentru utilizarea drumurilor publice ale României timp de o lună, costă exact cît va costa vinieta moldovenească de trei zile: 7 euro. La moldoveni însă, vinieta pentru 30 zile va costa nici mai mult nici mai puțin 65 de euro (o diferență de cca 9.3 ori). Asta în condițiile în care, cea mai scumpă vinietă pentru o lună, dintre țările UE este cea Sloveniei: 30 de euro.

Ceea ce este și mai și, este vinieta pe termen lung. Comparativ cu țările UE, termen lung în Moldova este de 180 de zile (jumătate de an). Vinietele valabile un an de zile în cele șapte țări ale Uniunii Europene variază între 28 de euro în România și 148.9 euro în Ungaria. Vinieta moldovenească de jumătate de an va fi de 380 euro, respectiv întreținerea în Republica Moldova a unui automobil cu numere străine pe parcursul unui an ne va costa 760 euro (o diferență de doar 5 ori față de Ungaria și 27 de ori față de România).

 

Prețul vinietelor în țările UE în 2012 și cel   preconizat pentru Moldova în 2013

  3 zile 7 zile 10 zile 30 zile 60 zile 90 zile 180 zile 366 zile
România  

3

 

7

 

13

 

28

Slovenia  

15

 

30

     

95

Austria    

8

 

23.4

   

77.8

Bulgaria  

5

 

13

     

34

Cehia    

12.4

17.6

     

59.9

Slovacia    

10

14

     

50

Ungaria    

10.3

16.6

     

148.9

Moldova

7

   

65

   

380

 

Mai mult. Raportul între costul unei zile la procurarea vinietei de scurtă durată și plata pentru o zi la procurarea vinietei de lungă durată, în țările Uniunii Europene diferă între 2.5 ori în Ungaria și 8.2 ori în Slovenia.

Acest principiu este similar cu situația cînd procurăm o Coca-Cola de 0,25 l la preț de 5 lei și diferența costului a 250 ml de aceiași băutură atunci cînd procurăm o sticlă de 1.5 litri plătind 13.5 lei. Respectiv, atunci cînd avem nevoie de o cantitate mai mare de băutură răcoritoare, suntem mai tentați să o procurăm la PET de 1.5 l sau chiar 2 l.

La fel și cu vinieta. Dacă o rovinietă valabilă o săptămînă costă trei euro, șoferul plătește 0.43 euro per zi. Atunci cînd procură rovinieta de un an la preț de 28 euro șoferul plătește cam 0,08 euro per zi. Astfel, raportul dintre costul unei zile la vinieta de cea mai scurtă durată și la cea de lungă durată în România este de 5.6 ori.

Ei bine, în Moldova costul unei zile la procurarea vinietei de 3 zile, este 2.33 euro, iar costul unei zile la procurarea vinietei de 180 de zile este de 2.11, practic același. Astfel și raportul dintre costul unei zile la procurarea vinietei de termen scurt și la procurarea de termen lung este de doar 1.1, în timp ce raportul mediu pentru țările UE este de 6.1.

În loc de concluzie:

Concluzii nu vor fi. Le vor trage turiștii, atunci cînd vor decide să călătorească prin Moldova sau s-o ocolească. Le vor trage moldovenii stabiliți sau aflați la munci peste hotare, atunci cînd vor avea de ales între a veni la copii sau a-și lua copiii. Le vor trage cetățenii Republicii Moldova care, din puținul pe care-l au, pentru a economisi și-au luat mașini mai ieftine din Lituania și Bulgaria. Răspunsul lor, al tuturor, nu va fi văzut azi, nici mîine, nici după 1 ianuarie 2013. Dar că nici 2014 nu e chiar atît de departe.

Anunțuri

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Un răspuns to “O definiție, o statistică, un om… sau „Despre vinietele moldovenești””

  1. PAD a preluat estafeta în privința costului exagerat a vinietelor moldovenești « Pulbermax's Blog Says:

    […] Pulbermax's Blog sunt doar un Cine?, venit de Unde? « O definiție, o statistică, un om… sau „Despre vinietele moldovenești” […]

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: