Despre spaţiul public din Chişinău

Recent, într-o postare de facebook, fostul meu coordonator ştiinţific al tezei „pentru obţinerea titlului de Master în Analiză Politică”, Alexandru Solcan, scria despre amestecul dintre „noi” şi „voi” în politicul moldovenesc şi faptul că pe fundalul unei prestaţii lamentabile… cineva punctează. Am adăugat într-un comentariu „globalizare, acum şi în Moldova”, punctînd că *Habermas avea dreptate. Atunci fostul meu profesor universitar, printr-o încrucişare a ideilor lui J. Habermas şi o vorbă a lui N. Iorga, a scris ceea la ce şi vroiam să ajung:

…odată ce a venit vorba de Habermas, cred că fiecare țară are acel spațiu public pe care-l merită!

Cu-adevărat aşa! Subscriu întru totul acestei idei. Şi chiar dacă involuntar, acest aforism ne duce cu gîndul la drumurile deplorabile, o să încep de la altceva.

Trecut-am recent prin regiunea 40 de ani-Dokuceaeva-Telecentru-Gara de Sud-Schinoasa Veche. Cam pe-acolo, perpendicular şoselei Hînceşti, o singură staţie mai la vale de strada Mioriţa, se află aşa-numitul spaţiu public – trecere subterană.

Cred că toate trecerile subterane din Chişinău sînt într-o stare mai mult sau mai puţin deplorabilă. Bunăoară, la intersecţia Negruzzi-Ciuflea-Ştefan cel Mare, în inima capitalei, te temi să treci de la Academia de Ştiinţe pînă spre fostul Hotel „Naţional”. Dar ceea ce am văzut la acel capăt de oraş m-a îngrozit.

În primul rînd, trebuie să vă spun că era noapte, iar cînd am dat să trec în spatele staţiei de troleibuz (de fapt staţia e la vreo 20 de metri, dar e pustie şi are scaunele rupte, iar astfel, troleibuzul opreşte acolo unde este un magazin, o pieţulie şi renumita podzemkă) prima ce mi-a ieşit în cale a fost un bărbat ferit de lumină, urinîndu-se.

Ok. Am dat să cobor, dar am rămas perplex. Făcînd abstracţie de o băltoacă în mijlocul scărilor, pe care n-ai cum s-o treci fără ca să calci prin ea, în faţa ochilor mi-au apărut două uşi, ambele steklopachet. Am gîndit că poate am greşit eu ceva, iar acele trepte duc de fapt spre un alt underground.

Norocul (sau nenorocul) meu că exact atunci, prin uşa din dreapta a ieşit un bărbat şi a dat să intre pe cea din stînga. Zic, „dar aici nu este trecere?”. „Este. Vin-coa”. Coborît, mi-am dat seama că cea din dreapta serveşte drept „intrare pentru personal”, pe cînd cea din stînga, atît pentru intrarea în spaţiul public – trecerea subterană, cît şi în cafe-barul care nu ştiu cum îi spune sau dacă are, în genere, vreo denumire.

subsolÎn interior mi-au dat lacrimile. Nu de la faptul că aş fi prea sensibil, sentimentalist, patriot. De la fumul de ţigară, care, uşile fiind închise, n-are pe unde să iasă şi stă aşa, nor. După care, miros de mucegai, urină, vomă şi nu mai ştiu ce. Cîteva mese şi scaune din plastic, pe fiecare cu cîte-o cutie de „Nescafe” mare, plină cu mucuri de ţigări. La masă, cîţiva bărbaţi necăjiţi de soartă în haine şi jăci limoase, beau bere, „Chişinău Blondă”.

Pentru că subteranele sînt de obicei destul de înguste, cele trei-patru sau cîte mai erau, mese, sînt puse de-a lungul trecerii, fiind separate cu ceva ce în copilăria mea i se spunea faneră. Pe partea cealaltă, barul, pe nişte rafturi din care am reuşit să văd sticle cu apă „Letto” şi două borcane a cîte trei litri cu castraveţi muraţi.

Trecut de toate astea m-am oprit să imortalizez locul, dar semi-întunericul, norul de fum şi telefonul fără bliţ, au făcut poza nu prea explicită. Aşa că, fie mă credeţi pe cuvînt, iar eu vă zic că dacă într-o zi Igor Cobîleanschi sau Valeriu Jereghi se apucă de un film despre underground-ul de după Sfîrşitul Lumii, mai potrivit loc în Chşinău n-o să găsească; fie că urcaţi în 9, 17 şi ce troleibuz mai trece pe-acolo – să vă convingeţi.

*****

FranzelaRecent, în spaţiul public din Chişinău s-a manifestat activ aşa-numitul fenomen diversificare a sortimentului la produsele de panificaţie oferite de SA „Franzeluţa”. Aici o să fiu mai laconic. Aceiaşi pîine pe care o cumpăram pînă la diversificarea sortimentului cu 4,00 lei, acum costă 4,50.

Nu, pîinea nu s-a scumpit! „Franzeluţa” şi-a diversificat sortimentul, iar aceiaşi pîne care pînă mai ieri avea o singură tăietură pe mijloc, acum are trei. Tot aşa, franzela „Orăşenească” de 3,50 lei, a fost diversificată în „Orăşenească plus” cu ambalaj (mai) viu-colorat şi inscripţiile de alături „Fe+” şi „Acid folic (VITAMINA B9), de 3,90 lei.

Sigur, calităţile mele gustative, ar putea fi contestate de orice dereticatoare de la SA „Franzeluţa”, nu însă şi senzaţia că sînt prostit.

*****

O poză făcută de bloggerul Alex Bordian, pe strada Parisului din capitală, a făcut înconjurul internetului. Poza a primit like-urile a circa o sută de persoane, şi-a fost share-uită de (alţi) peste 50 de utilizatori. N-am s-o comentez, pentru că imaginea vorbeşte de la sine, dar fenomene pot fi întîlnite pe orice stradă din Chişinău cu denumirea unei capitale europene şi nu numai…Paris

*****

facebookUn alt produs al spaţiului public moldav, prezentat în acest screen, este într-o oarecare măsură reprezentativ întregului spaţiu politic autohton cînd, pe de-o parte, în spaţiul public numit Palatul Republicii, în şedinţe, numite Legislative, şi la ecrane în talk-show-uri de la singurele canale de televiziuni îşi apără poziţia, se ceartă, înjură şi uneori chiar se (şi) bat, iar într-un alt spaţiu public, fie real sau virtual, se felicită, glumesc, sînt cumătri, vecini sau camarazi de vînătoare şi află din ştiri ce se mai întîmplă prin ţară.

Welcome!

Anunțuri

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: