Despre batjocora PLDM la cinci ani de „aprilie 2009”

„Schimb cinci zile pentru cinci ani!”

Cam ăsta a fost mesajul fostului premier, liderului PLDM, Vlad Filat, anunțat public în cadrul unui briefing de presă susținut astăzi.

Inițiativa legislativă privind modificarea de urgență a prevederilor Codului Penal, cu cinci zile înainte de expirarea termenului de prescripție, nu e altceva decît lansarea oficială în campania electorală din acest an.

Dezbaterile din cadrul ședinței în plen a Parlamentului o să fie tare vesele, atît mîine, cît și poimîine. Și chiar dacă această modificare, cel mai probabil nu va fi votată, trebuie să recunoaștem că este totuși, un pas bun.

În primul rînd, comuniștii și, probabil, socialiștii, vor fi puși într-o situație destul de complicată. De a vota cu PLDM sau de a nu susține „aflarea adevărului”. Din aceleași motive, nu mai puțin complicată va fi situația și pentru partidele Coaliției pro-Europene, dar și pentru luptătorii „schimbării pînă la capăt”.

Cum se vor descurca și ce poziție vor lua fiecare partid în parte, îi privește. Întrebarea mea însă este: „Не поздно ли спохватились, господа?!”

Mă întreb și vă întreb și pe voi unde a fost PLDM și personal Vlad Filat în ultimii cinci ani?! Cui a aparținut în tot acest timp Ministerul Justiției, care putea veni cu o asemenea propunere încă hăt, odată cu numirea guvernului Filat-1 pe 25 septembrie 2009?! Nu reprezentantul PLDM a venit la cîrma Ministerului Afacerilor Interne, direct responsabil de măcelul dezlegat în noaptea de 7-8 aprilie 2009?! Putea sau nu putea identifica oportunitatea acestei modificări legislative Comisia de anchetă pentru elucidarea cauzelor și consecințelor evenimentelor de după 5 aprilie 2009, condusă de liberal-democratul Vitalie Nagacevschi?!

Era de ajuns un simplu enunț în capitolul „Concluzii și recomandări”. Dar a fost un asemenea enunț? Nu căutați, nu a fost. Respectiv, orice propunere lansată în acest sens într-un an electoral, nu reprezintă altceva decît o acțiune electorală și urmează a fi tratată ca atare. Mai ales că cele cinci zile rămase pînă la expirarea termenului de prescripție, reprezintă, de fapt, doar 2: joi și vineri, cînd Parlamentul se va întruni în ședința plenară.

*****

Pentru a concluziona.

Nu că aș fi contra aflării adevărului unic și incontestabil privind evenimentele din aprilie 2009, dar el pur și simplu nu există. Fiecare cu adevărul său. Mai ales după cinci ani.

Nu vom cunoaște adevărul nici după 10 ani, la fel cum nici după 15 sau 20. „Adevărul” îl vor cunoaște doar nepoții și strănepoții noștri, care îl vor citi în cărțile de istorie ale vremii lor.

Este o blasfemie dea dreptul condamnabilă tratarea atît de neserioasă și superficială a acestui tragic episod din istoria Republicii Moldova. Măcar din respect față de victima Valeriu Boboc, dar și tinerii înghsuiți cu deasila în camerele comisariatelor de poliție și măcelăriți de tartorii fostului regim.

*****

PS: Aceasta este opinia mea proprie (a bloggerului și martorului ocular al evenimentelor din aprilie 2009) și rog să nu fie făcute asocieri cu activitatea mea curentă. Chiar dacă am participat la briefingul de astăzi, am rugat colegii să nu scriu eu despre această inițiativă, ori indignarea mea față de subiectul dat, e mai mare decît neutralitatea și corectitudinea necesară unui jurnalist.

Anunțuri

Etichete: , , , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: