Cărţi

Ceea ce voi reda mai jos nu sînt gînduri ce-mi aparţin şi le scriu nu pentru că m-ar fi provocat cineva la bookchallenge (şi merci vouă pentru asta). Sînt rînduri din ultimile cinci cărţi citite de mine în această vară. Le redau pentru că mi-au părut bune atunci cînd citeam cărţile, mi le-am notat şi vi le propun acum, gratis.

Citiţi cărţi (te face neprost)!

*****

res_625dffb81ad52aa218f97c5a2a6475a0„Un veac de singurătate”, Gabriel Garcia Marquez (1967)

* „Nu ar fi crezut nici după ce i-a dezvăluit, cu un realism agresiv, că acest gen de exaltare amoroasă nu se potoleşte decît în pat, Mauricio Babilonia împărtăşea acest punct de vedere, însă Meme refuza să-i dea crezare, nevăzînd nici aici decît o idee grosolană de lucrător. Ea credea, de altfel, că acest soi de dragoste nimiceşte cealaltă dragoste, deoarece era în firea oamenilor de a-şi alunga foamea o dată ce pofta le-a fost satisfăcută.”

* „… n-a existat putere omenească în stare să-l convingă să nu ia cu sine cele trei lăzi, cînd se întoarse în satul natal, şi se descărcă în injurii, în limba punică, împotriva controlorilor de la calea ferată care voiau să le expedieze la vagonul de bagaje, pînă ce obţinu să rămînă cu ele în compartiment „Lumea, zise el atunci, lumea se va întoarce cu dosu-n sus în ziua cînd oamenii vor călători în clasa întîi, iar literatura în furgonul de bagaje”.”

 

iubita_mea_sputnik„Iubita mea, Sputnik”, Haruki Murakami (2004)

* „Se spune că a introduce într-un roman vise (fie ele reale sau născocite) este o încercare periculoasă şi că puţini sînt acei romancieri de geniu care reuşesc să reconstruiască iraţionalitatea viselor prin raţionalitatea cuvintelor.”

* „Mărunţişurile pe care le gîndeşti cu propria-ţi minte sînt mai importante decît marile idei emise de alţii… Era un lucru pe care-l repetam adesea elevilor mei, la şcoală…”

 

res_29a68ffcca716f8f340426a5eb58b766„Drum sîngeros către moarte”, Sven Hassel (1977)

* „Şi morţii sînt buni la ceva pe timp de război, zice porta. Atrag atenţia muştelor şi le ţin departe de noi, ăştia care încă mai sîntem în viaţă.”

 

res_26be84a09c98d56fcfb6c40583c0ad09„Amanţii din Bizanţ”, Mika Waltari (1952)

* „Aşteptarea mă ameţeşte. Totuşi, este minunat să aştepţi dacă ai ceva de aşteptat. Aştept extazul. Aştept moartea.”

* „Acum am un documen clar, pe care-l voi putea arăta Sfîntului Petru cînd voi bate la porţile cerului. Se spune că bătrînul ar fi devenit foarte sever cu genovezii. Se pare că veneţienii l-au mituit.”

* „Cine va ridica sabia de sabie va muri. Şi cei fără de vină vor muri împreună cu cei vinovaţi.”

* „O, dragostea mea! Pe multe drumuri am mai rătăcit! La Strasbourg am întîlnit un artist care picta pe lemn şi turna litere din metal. Căuta un om de încredere acel Johanes Genfleisch ce-şi spunea Gutenberg. El mi-a promis că pentru treizeci de monede mă va învăţa o nouă artă a semnelor scrise (…) Mi-a promis că voi ajunge un om foarte bogat. Dar eu nu aveam treizeci de arginţi (…)”

* „De fiecare dată cînd îmi imaginez că, în sfîrşit, am dobîndit libertatea, mă regăsesc într-o nouă temniţă, întotdeauna mai există o închisoare, închisoarea trupului meu. Închisoarea cunoaşterii mele, închisoarea voinţei mele, închisoarea inimii mele. (…)

  • Eşti un bărbat ciudat. Nu pot să te înţeleg. Mi-e teamă de tine.
  • Teama este o altă închisoare, i-am spus eu. Omul se poate elibera de teamă. Mulţumeşte pentru tot şi eliberează-te de teamă! Află că un om nu are absolut nimic de pierdut în afară de lanţurile ce-l încătuşează. Teama este doar teama de a pierde ceva.”

* „Dacă Dumnezeu a dat omului capacitatea de a gîndi politic, probabil că în intenţia Lui a fost ca omul să se folosească de această capacitate.”

* „Uite aşa se întîmplă cu bărbaţi care ţin posturile şi se abţin de la plăcerile trupului, omorîndu-şi timpul cu exerciţii spirituale şi înfrîngîndu-şi dorinţele cărnii. Am mai văzut destui ca tine. E destul să cadă o sngură dată, că se prăbuşesc cu totul. O femeie vicleană îi poate întoarce pe dos ca pe o mănuşă.”

* „Cifrele nu ajută decît să exprime măsura lucrurilor finite. Ele aparţin aritmeticii. Singura măsură a suferinţei şi morţii este omul, cupa în care încape un ocean de suferinţe. De aceea a putut Hristos, prin patimile şi prin moartea lui, să răscumpere toate păcatele lumii; în împărăţia lui Hristos este acelaşi lucru dacă sabia retează un cap de grec, o sută de capete sau două sute de mii. Numerele şi cifrele n-au importanţă decît pentru acela care vrea să domine lumea mărginită.”

* „Nu-i nici un fel de onoare în moarte, îţi dai numaidecît seama după cum put cadavrele. Ca să nu mai spun că moartea îi face pe toţi egali. Turci şi greci, veneţieni şi genovezi, dacă-s morţi, pot să zacă liniştiţi unii lîngă alţii.”

 

Bernard-Werber-Furnicile„Furnicile” (trilogie), Bernard Werber (1991-1996)

* „… cucerirea capătului lumii va fi o acţiune de durată, dar această politică a paşilor mici şi înverşunaţi se potrivea perfect cu filozofia generală a furnicilor. „Încet, dar mereu înainte”.”

* „SOCIABILITATEA: La furnici, ca şi la oameni, sociabilitatea e predeterminată. Furnica nou-născută e prea slabă pentru a sparge singură coconul în care e închisă. Nou-născuţii oamenilor nici măcar nu sînt în stare să meargă sau să se hrănească singuri.

Furnicile şi oamenii sînt două specii formate să fie ajutate de anturaj, şi nu ştiu – sau nu pot – să înveţe singure. Această dependenţă faţă de adulţi este cu certitudine o slăbiciune, dar ea generează un alt proces, cel al strîngerii de cunoştinţe. Dacă adulţii pot să supravieţuiască în timp ce tinerii sînt incapabili, aceştia din urmă sînt încă de la început obligaţi să ceară cunoştinţe de la cei mai în vîrstă.”

* „TOTALITARISMUL: Oamenii sînt interesaţi de furnici deoarece cred că acestea au ajuns să creeze un sistem totalitar reuşit. Este adevărat că din afară ai impresia că în furnicar toată lumea munceşte, toată lumea e ascultătoare, toată lumea e gata să se sacrifice, toată lumea e la fel. Şi, deocamdată, toate sistemele totalitare ale oamenilor au eşuat…

Aşa că s-a mers cu gîndul la copierea insectei sociale (oare emblema lui Napoleon nu era albina?). Feromonul care inundă furnicarul cu o informaţie globală este televiziunea planetară de azi. Omul crede că oferind tuturor ceea ce consideră a fi mai bun, se va ajunge într-o zi la o omenire perfectă.

Nu acestea însă este sensul lucrurilor.

Natura, să nu-i fie cu supărare domnului Darwin, nu evoluează spre supremaţia celor mai buni (de altfel, după care criterii?)

Natura îşi extrage forţa prin diversitate. Are nevoie de buni, de răi, de nebuni, de disperaţi, de sportivi, de infirmi, de cocoşaţi, de handicapaţi, de veseli, de trişti, de inteligenţi, de imbecili, de egoişti, de generoşi, de mici, de mari, de negri, de galbeni, de piei-roşii, de albi… are nevoie de toate religiile, toate filozofiile, toate fanatismele, toate înţelepciunile… Singura primejdie e ca una din aceste categorii să nu fie eliminată de o alta.

S-a văzut cum lanurile de porumb, artificial concepute de om şi formate din fraţii gemeni ai celui mai bun ştiulete (cel care are nevoie de mai puţină apă, cel care rezistă mai bine la îngheţ, cel care dă boabele cele mai frumoase) piereau brusc la cea mai uşoară maladie. În timp ce cîmpurile de porumb sălbatic, formate din mai multe soiuri diferite, fiecare avînd specificitatea, punctele slabe şi anomaliile lui, reuşeau totdeauna să supravieţuiască epidemiilor.

Natura urăşte uniformitatea şi iubeşte diversitatea. Poate că în asta şi constă geniul ei.”

Anunțuri

Etichete: , , , , , , , , , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: