Posts Tagged ‘femei’

„Supermarketul” din drumul Pieţei Centrale

16/12/2010

Foto: Tudor Iovu (Adevărul)

pentru „Adevărul Moldova”

MIZERIE Zeci de „producători” de ocazie vând tot felul de produse alimentare, expuse printre noroaie, lângă Piaţa Centrală. Comerţul ilegal înfloreşte chiar sub ochii poliţiştilor, iar condiţiile insalubre nu-i sperie pe cumpărători.

De la carne şi lactate până la murături şi torturi, de toate găseşti la vânzătorii care îşi expun marfa direct în stradă, în jurul Pieţei Centrale din Chişinău. Vând fără nicun fel de acte, iar poliţiştii se prefac că nu-i observă.

La niciun metru de „tarabele” improvizate pe asfalt circulă maşinile, iar noroiul zboară peste produse. Cu toate acestea, vânzarea e în toi. (more…)

Reclame

Despre cum trebuie să fie o femeie ideală

08/10/2009

Am să încep cu formalităţi: Scriu aceste rînduri din simplul motiv că nu-s dorit de restanţe şi dacă legea cere femei ideale, atunci legea-i lege sau cum spune proverbul „Dur(a l)ex, sed lex!”

Spun clar, nu vreau să răscolesc google-ul în căutarea multor posibile enumerări sau categorisiri. Nu vreau să încep a născoci multele posibile teorii care le-aş putea găsi cu uşurinţă pe „yahoo search”. Vreau să spun simplu, relatînd un banc, care, în viziunea mea, cel mai bine descrie cum este o femeie bună şi cum trebuie să fie o femeie ideală:

„Cică era odată ca-n poveşti, era ca niciodată, o babă şi un moşneag. Cum ştiţi şi din poveste, moşneagul avea o fată, iar baba pe alta. Deci, era odată fata babei şi fata moşneagului.

Fata moşneagului avea suflet mare, era o bună gospodină, era frumoasă şi cuminte. Ei ce să zici – „om ca toţi oamenii”. (more…)

Vine, vine primăvara…

20/02/2009

Azi priveam ştirile la unul din posturile tv online de la noi din Moldova, şi dau peste un material, efectuat intuiesc eu, într-o grădiniţă de copii… Simpatic. Chiar m-am amuzat, foarte haioşi. Erau întrebaţi despre primăvară şi de ce le place, despre baba Odochia şi alte întrebări…

Cineva spunea că personal văzuse într-un parc casa babei Hîrca, altul că nu crede  în baba Odochia, dar că trebuie să vină la ei matineu, o copiliţă că a văzut mai înainte la un matineu baba, care era adevărată. Unul mai impulsiv ştie despre primăvară doar un singur lucru: că atunci (primăvara) este ziua lui, şi e leu după horoscop. Reporterul îl corectează – eşti berbec! Răspuns extraordinar – nu, sînt cal. Pe cineva întreabă cum vine primăvara? Răspuns: vine foarte invizibil. După asta lămureşte că primăvara se trezesc toate florile, urşii, aricii şi bursucii… (more…)

Frînturi Ciorane…

04/02/2009

Patima de a dispărea, de a nu lăsa nici o urmă e străină oricui ţine la numele şi la opera sa, şi, cu atît mai mult, oricui visează la un nume sau o operă, pe scurt veleitarului: care, dacă se-ncăpăţînează să se mîntuiască, nu va izbuti, în cel mai bun caz, decît să se-mpotmolească în nirvana.

Invidiosul nu-ţi iartă nimic, îţi invidiază pînă şi înfrîngerile, pînă şi ruşinile.

Optimismul este un aspect degradant al spiritului, fiindcă nu pleacă din febră, din înălţimi şi ameţeli.

După anume nopţi, ar trebui să-ţi schimbi numele căci nu mai eşti acelaşi.

Drama Germaniei este că n-a avut un Montaigne, ce noroc pentru Franţa că a-nceput cu un sceptic!

Scîrbit de naţiuni, mă-ntorc spre Mongolia, unde trebuie să fie bine, unde există mai mulţi cai decît oameni, unde yahoo-ul n-a biruit încă.

Atîta am vorbit de rău viaţa, încît dorind săi fac dreptate în sfîrşit, nu mai nimeresc nici un cuvînt care să nu sune fals.

Vorbirea şi tăcerea. Te simţi mai în siguranţă lîngă un nebun care vorbeşte, decît lîngă un nebun care nu poate deschide gura.

Femeia este muzică rătăcită în carne.

Muzica este tot minus lumea.

Muzica este timp sonor.

Cine n-a murit tînăr merită să moară.

P.S.: Personal de la mine: „Dac-aş fi murit tînăr, înainte de-al fi citit pe Cioran, avea să fi trăit aiurea, fără nici un rost…   Îl urăsc prin cinismul lui, prin el am poftă de viaţă…”


%d blogeri au apreciat asta: