Juriştii şi analiştii politici interpretează diferit demiterea lui Pulbere

Demiterea lui Dumitru Pulbere din funcţia de preşedinte al Curţii Constituţionale este interpretată diferit de unii jurişti şi analişti politici. Opiniile se împart atît în ceea ce priveşte modalitatea procedurii de demitere, cît şi în ce priveşte motivul acesteia. Pe de o parte, unii analişti spun că decizia a fost una perfect legală, în timp ce alţii susţin că a fost influenţată din punct de vedere politic. Totodată, din punct de vedere al modalităţii demiterii din funcţie, unii jurişti susţin că judecătorii au respectat procedura, iar alţii – că nu prea.

Moldova nu va avea o constituţie „ghimpistă”

colaj: pulbermax

Unii analişti politici sînt sceptici în privinţa proiectului constituţiei, propus de liberalul Mihai Ghimpu, şi consideră că acesta nu va fi acceptat de colegii din Alianţa pentru Integrare Europeană, şi, cu atît mai mult, de către comunişti. Mai mult, nu se ştie nici care va fi reacţia societăţii faţă de proiect, asta deoarece constituţia elaborată de comisia lui Mihai Ghimpu nu a fost discutată cu societatea civilă. Vedeţi mai jos comentariile experţilor.

Scandalul „Franzeluţa” nu va destabiliza piața de panificație (video)

Scandalul iscat în jurul întreprinderii de Stat „Franzeluţa” şi demiterii directorului acestuia nu va aduce după sine şi o majorare a preţurilor produselor de panificaţie, acesta însă trebuie să pună în gardă guvernarea cu privire la politica şi eficienţa economică a acesteia. De această părere este analistul politic, Adrian Lupuşor, care consideră că scandalul „Franzeluţa” este unul episodic şi reflectă o serie de deficienţe structurale ce ţin de managementul întreprinderilor de stat.

Final de campanie electorală în Moldova: partide, provocări, PR şi anti-PR…

Campania electorală pentru alegerile locale generale în Republica Moldova a ajuns pe ultima sută de metri. Deja duminică alegătorii îşi vor exprima opţiunea de vot, iar ulterior Comisia Electorală Centrală va face totalurile, în favoarea sau defavoarea fiecăruia dintre candidaţi. Pînă atunci însă, vine ziua tăcerii, în care fiecare dintre alegători trebuie să calculeze calm pe cine crede, ce viitor îşi doreşte şi pe cine să aleagă. Totodată, partidele nu mai au voie să facă campanie, să declare acuzaţii sau să se îndreptăţească. Despre cum a fost această campanie electorală şi particularităţile ei vorbim astăzi cu analiştii politici Igor Boţan şi Dionis Cenuşă, dar şi cu politologul Alexandru Solcan.

Campania în linii generale

Libertatea presei şi cea de exprimare în Republica Moldova: a fi sau a nu fi

pentru www.noi.md

Ultimii doi ani, la fel ca şi anul curent, 2011, au fost ani buni pentru jurnaliştii din Moldova. Instabilitatea politică, deşi este un fenomen negativ, oferă presei spaţiu de manevră şi face ca evenimentele să se ţină lanţ: alegerile parlamentare interminabile, alegerile locale generale care bat la uşă, susţinerea şi vizitele unor înalţi oficiali europeni, ruşi, dar şi vizita în premieră a vice-preşedintelui american, Joe Biden. Politicul a devenit mai deschis ca niciodată, politicienii mergînd împreună de la un talk-show la altul, de la o televiziune la alta. Chiar şi opoziţia comunistă, altădată extrem de secretoasă, a devenit mai deschisă faţă de mass-media. Ca rezultat, presa din Moldova a suferit metamorfoze nemaipomenite – au fost deschise o serie de organizaţii media noi, s-a investit în jurnalismul on-line, iar presa a devenit mai liberă ca niciodată – schimbări care au devenit posibile, evident, graţie investiţiilor, mediului politic democratic şi intrării în vigoare a mai multor legi euroconforme din domeniu.

În aşteptarea colacului de salvare

Da domnilor, ce să mai încolo-ncoace, trebuie să recunoaştem că ruşii ne-au luat-o pe dinainte. Mai mult chiar. S-a întîmplat anume ceea la ce ne aşteptam cel mai puţin, ruşii ne-au pus în situaţie de „mat politic”.

După alegerile din 28 noiembrie în care mandatele au fost împărţite aşa cum s-a votat, iar puterile şi aspiraţiile s-au conformat acestora, Moldova s-a concentrat asupra scopului, „alegerea preşedintelui”, nu însă şi a mijlocului. Ruşii însă, s-au dovedit a fi mai chipeşi, apăsînd anume asupra acestuia. Şi e păcat.