Încălcînd Legea Supremă în numele supremului scop…

Constituţia, Lege Supremă

„Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică.”

(Articolul 7, Constituţia Republicii Moldova)

„… în cazul existenţei unor divergenţe între textul Declaraţiei de Independenţă şi textul Constituţiei, textul constituţional primar al Declaraţiei de Independenţă prevalează.”

(Hotărîrea Curţii Constituţionale din 5.12.2013)

Decizia de azi a Curţii Constituţionale privind „limba română”, deşi în textul hotărîrii sintagma nu se menţionează expres nicăieri, nu poate să nu bulverseze opinia publică. Pur şi simplu, nu poţi discuta o problemă timp de 19 ani de existenţă a acestei Constituţii, iar într-o zi să iei o decizie acceptată de toţi. Mai ales că problema este unul din cei trei piloni prezenţi în toate campaniile electorale din Moldova (alături de istorie şi vectorul geopolitic), iar decizia aparţine unei minorităţi formată din şase membri ai Curţii Constituţionale şi nu a unei majorităţi a populaţiei cu drept de vot sau cel puţin a „reprezentanţilor” în Parlament ai acestora.

Astfel, cei care pînă acum spuneau că limba este română, iar Constituţia greşită – acum zic că adevărul a triumfat. Totodată, cei care ziceau că limba este moldovenească, iar în Constituţie e stipulat asta – acum vor zice că decizia este una politică. Nu pot decît să fiu de acord cu ambele poziţii.

Despre distincțiile de stat în Moldova

„Premiul Nobel este colacul de salvare aruncat înotătorului atunci cînd acesta a ajuns deja la mal”

(Bernard Shaw, scriitor, umorist, deținător al premiului Nobel)

La finele săptămînii trecute, adică duminică, 23 decembrie, am fost invitat la emisiunea „Vox Publika” moderată de Natalia Morari. Deși nu prea eram în temă și chiar nici prea mare chef nu aveam, la început am refuzat, dar pentru că tot mai mult timp nu fusesem pe-acolo, am decis pînă la urmă să merg.

CiobAIEnii democraţiei moldave

Împotmoliţi în ale democraţiei, se vede că liderii politici au trîntit ideea referendumului doar ca să nu tacă, sau mai bine zis, doar să tacă poporul. Acum însă, fiecare se spală de „faimosul” exerciţiu democratic cum poate. Ba mai organizează o întîlnire cu societatea civilă care, între altele, deja şi-a expus opinia în privinţa acestuia, ba mai dă cîte-o declaraţie de presă că „urmează să calculezi de şapte ori”, ba mai una alta, doar de nu le-ar sări opinia publică în cap.

Dezideratul Alianței sau un alt unghi de vedere al morții lui Vadim Pisari

„Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui  Republicii Moldova […] şi nici în timpul stării de urgenţă, de asediu sau de război”.

Articolul 85 (punct 4), Constituția Republicii Moldova

După trei ani de muncă și chin, după ce n-au mai putut alege președintele țării, și după ce le-am tot arătat din deget, atît noi – societatea civilă, cît și ei – prietenii europeni, că nu e prea bine ca Legea Supremă să fie modificată la doleanța și bunul plac al politicienilor, se pare că clasa politică conducătoare a prins la minte. S-a gîndit să mai guverneze un an-doi, dar în așa fel încît să încapă în limitele actualei Constituții.

Nu pretind la adevăr absolut sau raționamente exclusiviste, dar tragicul incident de pe podul dintre Pîrîta și Vadul lui Vodă, produs în chiar prima zi a anului, poate avea și un alt unghi de vedere. Unul de natură conspirativă.

Juriştii şi analiştii politici interpretează diferit demiterea lui Pulbere

Demiterea lui Dumitru Pulbere din funcţia de preşedinte al Curţii Constituţionale este interpretată diferit de unii jurişti şi analişti politici. Opiniile se împart atît în ceea ce priveşte modalitatea procedurii de demitere, cît şi în ce priveşte motivul acesteia. Pe de o parte, unii analişti spun că decizia a fost una perfect legală, în timp ce alţii susţin că a fost influenţată din punct de vedere politic. Totodată, din punct de vedere al modalităţii demiterii din funcţie, unii jurişti susţin că judecătorii au respectat procedura, iar alţii – că nu prea.

Moldova nu va avea o constituţie „ghimpistă”

colaj: pulbermax

Unii analişti politici sînt sceptici în privinţa proiectului constituţiei, propus de liberalul Mihai Ghimpu, şi consideră că acesta nu va fi acceptat de colegii din Alianţa pentru Integrare Europeană, şi, cu atît mai mult, de către comunişti. Mai mult, nu se ştie nici care va fi reacţia societăţii faţă de proiect, asta deoarece constituţia elaborată de comisia lui Mihai Ghimpu nu a fost discutată cu societatea civilă. Vedeţi mai jos comentariile experţilor.

Omorul de azi: cea mai amplă campanie Samsung Galaxy în Moldova

Țineam să scriu în după-amiaza zilei de azi despre tam-tamul făcut în legătura cu „nunta anului”, așa cum a fost numită de către presă, dintre tipicul mire moldovean Ilan Shor și interpreta rusă get-beget Jasmin. Mă întrebam în sinea mea, dacă britanicii tot au urmărit nunta noastră cum noi am urmărit-o pe-a lor, dacă au dat și ei live-uri cu nunta, și dacă au urmărit cu ce a venit la nuntă bunica miresei, că de bunica mirelui (deci omoloaga Reginei) nu s-a prea auzit nici la noi;