Miza Kremlinului ­­pentru Moldova – „proiectul hibrid Igor Dodon”

Vom avea o confruntare geopolitică acerbă deoarece Moscova pune miza pe candidatul său în persoana socialistului Igor Dodon, iar electoratul pro-european pe candidatul Maia Sandu.

Democrația vulnerabilă vs „acțiunile hibrid” ale FR

Deși aparent, pe parcursul ultimilor 25 de ani de existență Republica Moldova nu a intrat în zona unor confruntări geopolitice acute, momentan acest stat cu o populație mai mică de 4 milioane de cetățeni și cu o economie destul de firavă, pare să se afle pe agenda intereselor principalilor actori internaționali.

În prezent, atenția sporită a acestora este dictată de turul doi al scrutinului electoral pentru funcția de Președinte a Republicii Moldova, care va avea loc pe 13 noiembrie 2016. Experții indică, că participarea la urne va fi dictată nu atât de programele sociale, economice etc., aflate pe agenda concurenților electorali, ci de viziunile lor geopolitice. Analogic alegerilor parlamentare din 2014, vom avea o confruntare geopolitică acerbă deoarece Moscova pune miza pe candidatul său în persoana socialistului Igor Dodon, iar electoratul pro-european pe candidatul Maia Sandu.

Deși de această dată Federația Rusă mimează deschis o indiferență totală, totuși interesul ascuns față de electorala din această țară este foarte mare. După 2009, când la conducerea Moldovei au venit forțe ce au declarat un vector pro-european de dezvoltare, Kremlinul a recunoscut o înfrângere dureroasă la capitolul influențării proceselor politice și preferințelor sale externe. La acest capitol frustrările Kremlinului și gelozia față de Occident au fost evidente prin imposibilitatea de a atrage în propriile proiecte integraționiste Republica Moldova, în speță pe zona Uniunii Euroasiatice. Impotența Moscovei a fost evidentă, chiar și în condițiile care, în ultimii ani, a aplicat mai multe măsuri de constrângere economică și deținerii unui control politico-administrativ, și chiar militar, în regiuni ale Moldovei precum Găgăuzia și Transnistria.

Conștienți de aceste realități incomode pentru interesele sale geopolitice în regiune, mai cu seamă dictate și de situația din Ucraina, strategii de la Kremlin au inițiat începând cu 2013 mai multe proiecte hibrid și acțiuni „soft power” de recăpătare a controlului asupra situației din Republica Moldova.

De remarcat, că acțiunile celor de la Kremlin în raport cu Moldova nu se deosebesc de alte proiecte aplicate în spațiul ex-sovietic, Țările Baltice, unele țări din Balcani, dar și UE. De cele mai multe ori miza este pusă pe promovarea proiectelor și liderilor politici loiali din aceste state, susținerea unor companii agresive de manipulare și propagandă.
Cel mai bizar este că, în timp ce Administrația Putin a impus în Rusia restricții de ordin mediatic, politic și social pentru cei care exprimă nemulțumiri față de regimul de la Kremlin, totuși, diverse proiecte hibrid ale Rusiei nu întâmpină rezistență și se bucură de o imunitate feroce în state aflate în tranziție sau cu democrații dezvoltate.
„Laboratoarele” hibrid ale Kremlinului

Un rol important de coordonare al proiectelor hibrid în spațiul ex-sovietic și, în speță – Republica Moldova, revine unei subdiviziuni a Administrației Putin, cunoscută mai mult sau mai puțin publicului larg. Este vorba de Direcția relații inter-regionale și culturale cu străinătatea – DRICS (în rusă: Управление по межрегиональным и культурным связям с зарубежными странами), condusă de Vladimir CHERNOV.

Surse de la Kremlin confirmă, că anume această Direcție cu o denumire foarte inofensivă este una din verigele cheie ale Administrației Putin în luarea și realizarea strategiilor de politică externă în spațiile de interes rusesc.

Direcția a fost fondată la 22 martie 2005 (după „Revoluția Orange” din Ucraina), menită să devină un think-tank pentru reprimarea eventualilor „revoluții colorate” împotriva regimului Putin.

Însă, în scurt timp structura s-a reprofilat pe unele acțiuni ofensive decât defensive – axate pe promovarea intereselor FR în spațiul Comunității Statelor Independente. De cele mai multe ori acestea vizează elaborarea, susținerea și dirijarea unor proiecte sociale și politice, care abil se camuflează sub niște principii și valori democratice.

Regulamentul de activitate a fost aprobat prin decretul Președintelui FR nr. 1848 din 25.12.2008.

Obiectivele oficiale:

• elaborarea și realizarea proiectelor în domeniul cultural și relațiilor internaționale, în scopul ajutorării Președintelui FR în realizarea strategiilor de politică externă;
• asigurarea informativ-analitică a Președintelui FR și șefului Administrației Președintelui FR pe probleme de competență;
• analiza informațiilor social-economice și politice, de competență;
• participă la discuțiile privind desemnarea și numirea ambasadorilor în statele CSI.

Șeful DRICS este vicepreședinte al Comisiei interdepartamentale pe problemele CSI din cadrul Consiliului de Securitate al FR. Rolul DRICS a căpătat o plus valoare în Administrația Putin după preluarea conducerii Administrației Președintelui  FR de către Serghei Ivanov și desemnarea lui Vladimir Chernov în calitate de șef. Structura practic a devenit un serviciu special hibrid, o amprentă având activitatea comună din perioada sovietică a lui Ivanov și Chernov în cadrul rezidențelor de peste hotare a KGB URSS din Helsinki și Londra.

De menționat că, fostul șef al DRICS, Sergey Vinokurov, a fost demis la 28 aprilie 2012 pentru eșecurile comise în alegerile din Transnistria în 2011 și Osetia de Sud  în 2012, fiind în funcție de prim-adjunct al directorului SVR, în grad de general-colonel.

În prezent Vladimir Chernov are doi adjuncți: Sergey Chebotariov – coordonator al proiectelor pe spațiu Caucazul de Nord, Georgia, Asia Mijlocie și Igori Maslov – responsabil de analiza și coordonarea proceselor hibrid pe Țările Baltice, Republica Moldova, etc. Plus la toate, în aparatul său activează mai multe unități formate din experți în diverse domenii de analiză politică și propagandă, specialiști în tehnologii electorale și chiar ofițeri sub acoperire a serviciilor speciale ruse.

„Proiectul Igor Dodon” – coordonat de Vladimir Chernov

Deși în cadrul Administrației Putin, persoana lui Igor Dodon nu este cea mai apreciată, comparativ cu colegii săi de partid, deputații din Parlamentul Republicii Moldova, Zinaida Greceanîi și Andrei Neguță, totuși Kremlinul pune accentul anume pe Dodon în scrutinul din această toamnă. Alegerea lui Dodon a rezultat mai mult din lipsa de alternativă, ca imagine, discurs și vârstă pe palierul politic pro-rus din Moldova, dar și a faptului, că favoriții Kremlinului, Zinaida Greceanîi și Andrei Neguță, se bucură de un rating mai scăzut în mediul electoratului moldovenesc.

La nivel de fracțiune a socialiștilor moldoveni se discută, că desemnarea în calitate de lider al Partidului Socialiștilor, dar și de candidat la prezidențiale anume a lui Igor Dodon a fost luată încă în 2011 la nivelul lui Vladimir Putin și asta la recomandarea directă a experților din cadrul Direcției relații inter-regionale și culturale cu străinătatea. Decizia a fost luată în pofida opiniei că Dodon poate fi controlat și șantajabil de oligarhul Vladimir Plahotniuc.

Tot în 2011 Moscova a dat aviz pozitiv „ruperii rândurilor” sub egida lui Dodon și Greceanîi a fracțiunii Partidului Comuniștilor și înființarea Partidului Socialiștilor. Proiectul și-a testat capacitățile în alegerile parlamentare din 2014, când cu suportul propagandistic și financiar din Federația Rusă, echipa Greceanîi-Dodon a obținut 24 de mandate de deputați, formând ce-a mai numeroasă fracțiune de opoziție din Legislativul de la Chișinău.

Pe fundalul crizei economice și scandalurilor de corupție în care au fost implicați liderii pro-europeni de la Chișinău în ultimii ani, socialiștii au crescut în rating, fapt care a impulsionat și mai mult interesul Kremlinului în promovarea acestui hibrid politic.

Cu mult înainte de lansarea campaniei electorale pentru prezidențialele din Moldova, martie-aprilie 2016, centrul responsabil de Moldova din cadrul Direcției relații inter-regionale și culturale cu străinătatea a elaborat strategiile și tacticile de promovare a candidatului Dodon. Aici au fost incluse atât resurse de ordin uman, administrativ și propagandistic, cât și de ordin financiar.

Printre instrumentele implicate pe această zonă se numără așa instituții ca Rossotrudnechestvo; Rossmolodioji; Serviciul Federal de Migrație al FR; Patriarhia Rusă; posturi TV rusești ca Russia Today; RTR; NTV; clubul „Izborg”; Centrul rus de Cultură și Știință de la Chișinău, etc.

Recent opinia publică din Republica Moldova a fost bulversată de o investigație jurnalistică a portalului www.rise.md , unde cu lux de amănunte se descrie modul de finanțare a campaniei electorale a lui Igor Dodon din Federația Rusă, utilizând companii off-shore din Bahamas.

La 4 noiembrie curent, Igor Dodon a plecat de urgență la Moscova, unde a petrecut o întrevedere cu experți din Direcția condusă de Vladimir Chernov. Liderul socialiștilor a adus la cunoștința acestora, că în turul doi al alegerilor din 13 noiembrie, el poate pierde în fața candidatului pro-occidental Maia Sandu, dacă Kremlinul nu va face presiune asupra liderilor partidelor pro-ruse de la Chișinău să-l susțină. În special Dodon a insistat pe lângă factorii de decizie de la Kremlin să fie făcute presiuni asupra lui Renato Usatîi (liderul partidului pro-rus „Partidul Nostru”), primarul orașului Bălți, declarat recent în căutare internațională de autoritățile de la Chișinău. Candidatul partidului condus de acesta, Dmitrii Ciubașenco a luat în primul tur 6% din voturi. Prin urmare Igor Dodon mizează pe electoratul acestora.

O altă miză a lui Dodon pentru creșterea procentajului său electoral sunt deținătorii de cetățenie moldovenească din regiunea separatistă Transnistria. Moscova încă din turul I al scrutinului a trasat sarcini liderilor de la Tiraspol să mobilizeze cel puțin 60 mii de votanți din stânga Nistrului care să voteze pentru Igor Dodon. Obiectivul implicării acestei categorii de alegători a predominat ordinea de zi a unei înțelegeri secrete dintre Igor Dodon și liderul pretinsei „republici nistrene” Evgheni Șevciuk. La recomandarea staffului de la Moscova, Dodon și-a desemnat chiar și un reprezentant responsabil de cooperare cu separatiștii de la Tiraspol, în persoana lui Andrei Neguță. La rândul său, Șevciuk l-a împuternicit pe liderul comuniștilor transnistreni Oleg Horjan să reprezinte interesele lui Dodon în regiune.

Rolul acestora este de a coordona agitația pentru turul doi în stânga Nistrului și organizarea participării contra plată la urne a electoratului transnistrean – fenomen care anterior era respins de regimul Șevciuk.

Statistica scrutinului din 30 octombrie 2016 demonstrează că numărul transnistrenilor care au participat la urne a fost foarte mare comparativ cu alegerile parlamentare din 2014 din Moldova.

Un rol de implicare în impulsionarea proceselor electorale la nivelul politicienilor de stânga de la Chișinău și Tiraspol, revine deputatului Dumei de Stat a FR, Kazbec Taisaev. La indicația Kremlinului acesta, împreună cu un grup de deputați ruși, a fost prezent într-o misiune specială pe 30 octombrie în Republica Moldova. În ultimii ani Taisaev și-a făcut faima de emisar cu influență a Administrației Putin pe zona regiunilor separatiste și ca un „revizor” al proiectelor hibrid din spațiul ex-sovietic.

Epilog

În prezent rapoartele prezentate săptămânal de Vladimir Chernov lui Vladimir Putin îl apreciază pe Igor Dodon drept candidatul cu șansele cele mai mari la Președenția Moldovei în turul doi a alegerilor din 13 noiembrie 2016. Din acest considerent unele voci declară, că Kremlinul pune mari speranțe anume pe acest candidat pentru a-și recăpăta și reabilita pozițiile în Moldova. Printre obiectivele pe care le vor trasa lui Dodon ar figura blocarea vectorului de integrare în Uniunea Europeană, federalizarea Republicii Moldova, legalizarea trupelor militare rusești în regiunea transnistreană și declanșarea unor politici externe anti-occidentale.

Nu în ultimul rând, Moscova va utiliza Moldova și ca platformă a Președintelui moldovean în scopul de ofensivă politică și diplomatică împotriva Ucrainei. Igor Dodon deja a deranjat Kievul prin declarații ce recunosc Crimeea drept teritoriu al Federației Ruse.

Pentru a nu provoca panică în rândul populației Republicii Moldova, Rusia va acoperi aceste acțiuni din umbră cu promisiuni de reducere a prețului la gazul rusesc, deschiderea pieții pentru produsele agricole moldovenești și scoaterea barierelor migraționale pentru cetățenii moldoveni aflați la muncă în Federația Rusă.

Zugzwang politic pentru Nicolae Timofti sau șah și mat în trei mișcări

Republica Moldova intră de astăzi într-un gol constituțional când, pe de o parte, mandatul de patru ani al președintelui Nicolae Timofti, ales de Parlament pe 16 martie și validat de Curtea Constituțională la 23 martie 2012, expiră, iar de cealaltă parte, în lumina deciziei aceleași Curți Constituționale din 4 martie curent, legislația repusă în vigoare nu prevede un termen exact în care trebuie ales președintele

Astfel, stabilirea datei alegerilor prezidențiale rămâne la discreția celor care, potrivit tuturor sondajelor de opinie, și-au erodat totalmente creditul de încredere acordat prin alegerile din 30 noiembrie 2014. Dar să le luăm pe rând.

Plahotniuc decide soarta lui Shor sau „Илан Миронович теряет позицию”

Fostul preşedinte al Consiliului de Administrare al Băncii de Economii Ilan Shor a fost plasat în arest la domiciliu avînd statut de învinuit în dosarul furtului miliardului de la BEM, Banca Socială şi Unibank.

După ce tot ni s-a tot insuflat că raportul Kroll are răspunsurile la mai toate întrebările care ne frămîntă, am ajuns să vedem că, de fapt, nimic nou sub soare, iar instituţiile statului (prin urmare, şi politicienii care le controlează) ştiu chiar mai multe decît au reuşit să scoată cei de la Kroll.

Păcat că cei care au raportat săptămîna trecută în Parlament, n-au spus şi de ce a trebuit să cheltuim tocmai 350 de mii de euro (sumă ridicolă pe lîngă miliardul furat, dar totuşi) pentru a afla ceea ce, de fapt, ştiam.

Se pare însă că soarta omului de afaceri a fost decisă anume aşa şi s-a întîmplat asta la Palatul „Global Business Center”:

PS: Acesta este un pamflet şi trebuie tratat ca atare. Orice asociere cu nume sau persoane reale, contează.

PPS: Nu mă-ndoiesc că persoanele de încredere a lui Shor vor colecta cele 1300 de semnături necesare penrtu depunerea actelor de înregistrare a omului de afaceri în calitate de candidat independent la funcţia de primar al oraşului Orhei. 100-200 de lei (poate mai mult) încă nimănui nu i-au încurcat în buzunar.

În funcţie de înregistrarea sau neînregistrarea lui Shor în cursa electorală, vom afla ce planuri are Alianţa minoritară FLT-PLH faţă de fostul lor companion.

Alegerile au fost cruciale; Rezultatele – aceleași! (Posibil scenariu post-electoral)

Alegerile s-au încheiat, iar atît timp cît nu avem unele rezultate cel puțin preliminare, avem frîu liber de a ne da în unele presupuneri privind rezultatul acestora.

Deci, vă propun opinia mea privin rezultatele alegerilor, dar și unele posibile evoluții post-electorale.

În aceste alegeri, „stînga” a fost mult mai motivată de a vota decît „dreapta”. Se observă făcînd o comparație între rîndurile formate la Moscova (cu siguranță stimulate financiar) și cele de la Roma, de exemplu. Pro-europenii au votat acum patru ani pro-europeni, iar rezultatul nu a fost tocmai pe măsură. Bazat pe asta, pro-rușii au șansa de a revanșa.

Votul tău contează! – probabil… şi doar în teorie. Asumă-ţi decizia!

„Dacă votul nostru ar putea schimba ceva, nimeni nu ne-ar mai lăsa să votăm” (Mark Twain)

Conjuncturi media-politice

Reporterul portalului Deschide.md, Vadim Ungureanu, a fost reţinut pentru 72 de ore cu bănuiala constrîngerii prin şantaj a unui poliţist de a divulga informaţii compromițătoare despre mai multe persoane cunoscute din domeniul culturii și artei. Adrian Ursu a confirmat informaţia, iar Doina Sulac, Cătălina Rusu şi Natalia Gordienco, care la fel ar fi fost şantajate de acesta – n-au confirmat-o.

Presa a scris mult despre asta, poate chiar prea mult; pe facebook s-a organizat un protest (nu ştiu dacă şi în realitate); iar ONG-urile de media „şi-au exprimat îngrijorarea” (că doar ce altceva pot face ONG-urile de media atunci cînd se întîmplă ceva cu un reprezentant al breslei? Îşi exprimă îngrijorarea. Doar pentru asta beneficiază de fonduri, nu?!).

Aici am terminat toate datele factologice cu privire la caz şi mă dau în presupuneri.

Despre batjocora PLDM la cinci ani de „aprilie 2009”

„Schimb cinci zile pentru cinci ani!”

Cam ăsta a fost mesajul fostului premier, liderului PLDM, Vlad Filat, anunțat public în cadrul unui briefing de presă susținut astăzi.

Inițiativa legislativă privind modificarea de urgență a prevederilor Codului Penal, cu cinci zile înainte de expirarea termenului de prescripție, nu e altceva decît lansarea oficială în campania electorală din acest an.

Dezbaterile din cadrul ședinței în plen a Parlamentului o să fie tare vesele, atît mîine, cît și poimîine. Și chiar dacă această modificare, cel mai probabil nu va fi votată, trebuie să recunoaștem că este totuși, un pas bun.

Ţara asta merge spre nicăieri!

Politică.

Ţara asta merge spre nicăieri, şi mai ales în domeniul politic. Asta deoarece n-a avut niciodată partide politice, în înţelegerea lor clasică, ci adunături (grupuri, dacă asta mîngîie urechea mai mult) de persoane cu interese mai mult sau mai puţin comune.

E adevărat că, odată cu „triumful liberalismului” la nivel global, după 1991, are loc deideologizarea politică. Azi nu mai avem un Lenin sau Hitler, gata să meargă pînă-n pînzele albe pentru ideea pe care o apără. Ceea ce nu e rău. Dar chiar aşa?!

Trei faze ale omului şi politicianului Vlad Filat

7 august 2012: „Premierul Vlad FILAT şi Sanda FILAT anunţă că au divorţat în baza unei decizii comune. Avînd în vedere că Vlad FILAT şi Sanda FILAT au doi copii minori, roagă corectitudine şi discreţie. De asemenea, Vlad FILAT şi Sanda FILAT anunţă că alte comentarii la această temă nu vor face.”

22 (23) noiembrie 2013: „Cînd o să mă însor eu, o să vă povestesc despre nunta mea. (…) Nu vă grăbiţi, eu degrabă mă însor, aşa că stai liniştită.”

Încălcînd Legea Supremă în numele supremului scop…

Constituţia, Lege Supremă

„Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică.”

(Articolul 7, Constituţia Republicii Moldova)

„… în cazul existenţei unor divergenţe între textul Declaraţiei de Independenţă şi textul Constituţiei, textul constituţional primar al Declaraţiei de Independenţă prevalează.”

(Hotărîrea Curţii Constituţionale din 5.12.2013)

Decizia de azi a Curţii Constituţionale privind „limba română”, deşi în textul hotărîrii sintagma nu se menţionează expres nicăieri, nu poate să nu bulverseze opinia publică. Pur şi simplu, nu poţi discuta o problemă timp de 19 ani de existenţă a acestei Constituţii, iar într-o zi să iei o decizie acceptată de toţi. Mai ales că problema este unul din cei trei piloni prezenţi în toate campaniile electorale din Moldova (alături de istorie şi vectorul geopolitic), iar decizia aparţine unei minorităţi formată din şase membri ai Curţii Constituţionale şi nu a unei majorităţi a populaţiei cu drept de vot sau cel puţin a „reprezentanţilor” în Parlament ai acestora.

Astfel, cei care pînă acum spuneau că limba este română, iar Constituţia greşită – acum zic că adevărul a triumfat. Totodată, cei care ziceau că limba este moldovenească, iar în Constituţie e stipulat asta – acum vor zice că decizia este una politică. Nu pot decît să fiu de acord cu ambele poziţii.

Potenţa stradală sau Măsurătoarea de pu*ulici

O mare măsurătoare de puţulici urmează să aibă loc la Chişinău în prima perioadă a lunii noiembrie, dacă nu chiar toată luna ce urmează pînă la summitul de la Vilnius. Aş scrie „pu*ulici” ca în titlu, dar mă tem că nu-i prea clar şi tocmai de asta, scriu aşa cum este – „puţulici”.

„O mare adunare”, mai că nu „naţională”, la care vor participa „mulţi, foarte mulţi” – ne promit liderii Coaliţiei (tot ei, ai Alianţei), recent împăcaţi la Orhei, Ialoveni şi Publika. La Chişinău, chipurile nu se împacă pentru că Guznac e contra (cine ştie, va înţelege).

Despre „realizările” Guvernului de o sută de zile, la jumătate de „mandat”

Zilele astea se împlinesc 50 de zile de la lansarea, de către Guvernul Leancă, a unui şir de priorităţi stabilite pentru primele o sută de zile a executivului. Fiind la jumătate de termen, Iurie Leancă a susţinut şi un briefing, în care a dat asigurări că Guvernul este determinat să realizeze angajamentele luate. Cu toate acestea, deja acum vedem că unele dintre ele nu vor putea fi realizate, mai cu seamă în domeniul creării noilor locuri de muncă.

Vezi AICI cererea de demisie a lui Adrian Boldurescu (doc, foto)

Aşa ar arăta cererea de demisie a fostului şef al Direcţiei Transport Public şi Căi de Comunicaţie a Primăriei Capitalei, Adrian Boldurescu. Asta dacă am trăi undeva în Europa şi între cele două funcţii (a sa şi a socrului său) ar exista vre-un conflict de interese.

Din culisele PL despre „reformă” şi un nou partid politic…

„Partidul Liberal Reformat” – aceasta este denumirea de lucru a unui nou partid politic, care urmează a fi lansat de către membrii Consiliului de Reformare a Partidului Liberal, ieşiţi azi în faţa presei. Deşi, la fel, de orientare liberală, formaţiunea va fi una mai pragmatică decît PL-ul lui Mihai Ghimpu, iar pe eşichierul politic se va plasa mai spre centru, adică între PL şi PLDM. Şi mai marginalizat ca acum, dar şi fără resursele businessmanilor emigraţi spre PLR (Patidul Liberal Reformat), PL-ul lui Ghimpu şi Chirtoacă, va merge spre apus, cel puţin pe plan naţional (*Cu Dorin Chirtoacă în frunte, în Chişinău formaţiunea îşi va menţine poziţiile, cel puţin pînă în 2015, sau pînă la Referendumul lui Dodon).

Aşa spun cărţile şi sursele mele de încredere din cadrul formaţiunii. Dar hai să le luăm pe rînd.

Despre offline-ul cu Mihai Ghimpu

Fix ca o conferinţă de presă cu durata de două ore, dar la care pe masă stau plăcinte, iar participanţii pot să bea un ceai sau o cafea… Oamenii care citesc presa ştiu tot ceea despre ce s-a discutat la offline.

Viitorul premier va fi liberal-democrat sau nu va fi deloc

Judecînd după ședința de azi a Legislativului, cineva și-ar putea imagina că „în sfîrșit, a venit pacea și în Moldova”, lucru, de la sine înțeles, fals. Totuși, votarea de azi, inclusiv unele cu vot unanim, arată că deputații/fracțiunile/liderii sînt indeciși și au nevoie de o pauză pentru viitoarele acțiuni.

Liniștea însă, nu este altceva decît o acalmie înainte de furtună, pentru a lovi din nou, poate chiar luni, 11 martie, la fel cum a lovit un tsunami litoralul japonez acum doi ani (atunci cînd Moldova era vizitată de vice-președintele SUA, Joe Biden).

Site-ul PSRM blocat de hackeri. Socialiștii lansează „demisia.md”

Site-ul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, www.psrm.md, a fost blocat de hackerii AnonGhost în această dimineață. Deocamdată încă nu se cunoaște motivul blocării site-ului, dar și revendicările (dacă sînt) ale hackerilor. Cert este că „psrm.md” a ajuns în atenția unei „grupări” internaționale cunoscute pentru mai multe astfel de spargeri. În același timp, www.socialistii.md se deschide și în continuare. 

Momentul cela… ajuns şi în Moldova

Momentul cela cînd cărţile sînt împărţite şi jucătorii sînt cunoscuţi. Toţi ştiu că în butuc sînt 36 (sau 52) de cărţi, le ştiu şi culorile, dar nimeni nu ştie cine ce cărţi are în mînă… Într-un fel, tabloul e clar. Diavolul însă, după cum se ştie, se ascunde în detalii.

Pentru că F. e cel care a dat cărţile, L., bine, P. cu mîina lui L., trebuie să meargă primul. Părerea mea, că L. are cărţi slabe, iar în condiţiile în care nu ştie ce cărţi are în mîini oponentul, va merge la bluf. Va înainta cu ceva nesemnificativ. Un nouă de dobă, să zicem.

Adevărul lui Orwell despre vînătoarea din „Pădurea Domnească” şi ceea ce a urmat după

Trebuie să încep prin a spune că acesta este primul text publicat pe acest bloc în care fac referire la tragicul eveniment de la o partidă de vînătoare din Rezervaţia Ştiinţifică „Pădurea Domnească”, soldat cu moartea omului de afaceri Sorin Paciu.

La început eram acasă într-o mică vacanţă de Crăciun, unde citeam Pădurea norvegiană (coincidenţă pură cu cea Domnească) de Haruki Murakami. Ulterior, am revenit, dar n-am vrut să mă amestec în vălmăşagul de „presupuneri”, „detalii”, „mărturii”, „teorii ale conspiraţiei” şi cei care se dădeau de-a dreptul cu „părerea”. Ei bine, la ora în care scriu acest text – 23 ianuarie 2013 – cînd se împlineşte exact o lună de la acea partidă de vînătoare, o să-mi permit să mă implic cîtuşi de puţin în acest război cu oameni şi mistreţi.

Cît ne costă Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova? (calcule din 28.12.2012)

…La mai puţin de o săptămînă din ziua în care, la o emisiune televizată, am discutat despre numărul mare al distincţiilor de stat oferite de diferiţi preşedinţi ai Republicii Moldova, cînd rezultatele televotingului au arătat că 93% din telespectatori consideră că în RM acestea nu se oferă după principiul meritocraţiei…

Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a semnat la data de 28 decembrie un decret privind oferirea a 85 de ordine şi medalii unui grup de personalităţi din diferite sfere de activitate: două „Ordine de Onoare”, 32 ordine „Gloria Muncii”, 39 medalii „Meritul Civic” şi una „Nicolae Testemiţanu”, un titlu onorific „Maestru în Artă”, opt titluri onorifice „Om Emerit” şi alte două „Artist Emerit”. Distincţiile au fost oferite în semn de înaltă apreciere a meritelor faţă de țară, pentru muncă îndelungată şi prodigioasă şi înaltă măiestrie profesională.