Conjuncturi media-politice

Reporterul portalului Deschide.md, Vadim Ungureanu, a fost reţinut pentru 72 de ore cu bănuiala constrîngerii prin şantaj a unui poliţist de a divulga informaţii compromițătoare despre mai multe persoane cunoscute din domeniul culturii și artei. Adrian Ursu a confirmat informaţia, iar Doina Sulac, Cătălina Rusu şi Natalia Gordienco, care la fel ar fi fost şantajate de acesta – n-au confirmat-o.

Presa a scris mult despre asta, poate chiar prea mult; pe facebook s-a organizat un protest (nu ştiu dacă şi în realitate); iar ONG-urile de media „şi-au exprimat îngrijorarea” (că doar ce altceva pot face ONG-urile de media atunci cînd se întîmplă ceva cu un reprezentant al breslei? Îşi exprimă îngrijorarea. Doar pentru asta beneficiază de fonduri, nu?!).

Aici am terminat toate datele factologice cu privire la caz şi mă dau în presupuneri.

Despre batjocora PLDM la cinci ani de „aprilie 2009”

„Schimb cinci zile pentru cinci ani!”

Cam ăsta a fost mesajul fostului premier, liderului PLDM, Vlad Filat, anunțat public în cadrul unui briefing de presă susținut astăzi.

Inițiativa legislativă privind modificarea de urgență a prevederilor Codului Penal, cu cinci zile înainte de expirarea termenului de prescripție, nu e altceva decît lansarea oficială în campania electorală din acest an.

Dezbaterile din cadrul ședinței în plen a Parlamentului o să fie tare vesele, atît mîine, cît și poimîine. Și chiar dacă această modificare, cel mai probabil nu va fi votată, trebuie să recunoaștem că este totuși, un pas bun.

Top trei „Cele mai tari plecări din PCRM” de la 7 aprilie încoace

Faptul că PCRM e pe ducă și că oamenii de-acolo pleacă nu cred că mai e o noutate pentru cineva. Și totuși, de fiecare dată, fiecare plecare, ne miră cu ceva nou. Ne-am mirat atunci cînd a plecat Igor Dodon, deși era un lucru oarecum așteptat după cazul „Tofan” în listele PCRM, ne-am mirat cînd a plecat Vadim Mișin ca unul din mastodonții formațiunii, și chiar, ne-am mirat atunci cînd a plecat Ion Ceban, pentru că încă ne mai amintim cu ce voce striga la mitingurile comuniste.

Despre toate şi despre nimic în accepţiune social-politică: 7 aprilie, NIT, Morari şi alţii

Ocupat în scrierea tezei de master („Noile Tehnologii Informaţionale în comunicarea politică din Republica Moldova (2009-2011)”), am şi uitat cînd ultima dată m-am dat cu părerea despre actualitatea social-politică din ţară. Lucrurile merg de la sine, alţii (mai puţin ocupaţi, sau angajaţi în domeniu) scriu des despre asta, cineva pune like ca să arate că e la curent cu ceea ce a scris cutărescu, altul dă share ca să laude, iar un al treilea îi ia în batjocoră pe cele scrise de alţii, fără a oferi ceva în schimb. Aşa a fost mereu, cîinii latră, şatra merge. Sau ceva de genul ăsta. Acum despre toate pe rînd.

Despre 7 aprilie

A fost 7 aprilie. Atît.

Despre politică în contextul 7 aprilie

Înainte de un nou 7 aprilie politicienii şi-au adus aminte de evenimentele şi cei care i-au adus la putere. Astfel, l-au numit „Ziua Libertăţii”. Aşa cum e logic: de ziua libertăţii, politicienii şi-au luat liber.

Cu două săptămîni înainte de 7 aprilie, am avut ocazia să fiu într-o încăpere nu prea mare alături de preşedintele Republicii Moldova. Am decis să profit de ocazie. I-am zis că noi, bloggerii, am vrea un offline cu dumnealui, pe 7 aprilie, în interiorul Preşedinţiei. A zis că are treburi mai importante. Am tăcut.

Tot atunci, am fost la o emisiune, unde nu mi s-a oferit ocazia să vorbesc. Alţi bloggeri m-au luat peste picior, că am fost acolo pe post de decor. Cam aşa a şi fost de fapt, dar n-am vrut să intru în vorbă fără să mi se permită. După emisiune, l-am întrebat însă pe Nicolae Timofti, dacă în decursul mandatului său de patru ani vom afla adevărul despre 7 aprilie? Mi-a răspuns evreieşte: „pe Kennedy l-au omorît în şaizeci şi pînă acum cunoaştem cu siguranţă cine a fost asasinul şi ce motive a avut acesta?!”. Am înţeles că nu face să aştept adevăr, la fel cum am mai înţeles că Republica Moldova aşa şi a rămas fără preşedinte.

Don’t leave us, Chuck Norris! Heeeelp please!

OMG! (a se citi „Oh My God!”), omg (ceea ce are să însemne Omega, portal de turnat zoi în mințile unora) a fost atacat raider (noțiunea lipsește din Codul Penal, dar dacă nu știi ce este un atac raider nu ești din Republica Moldova).

După ce a anunțat o știre bombă, că autoritățile se pregătesc de un nou 7 aprilie, Petkov a scos compul din priză, a deconectat Net-ul, iar opinia publică (a se citi comuniștii cu account pe facebook) a explodat.

„Omega a fost atacat raider!”

Și gzt.md (un fel de două feluri comunist) la fel. A fost și ea atacată, și închisă. Asta după ce a scris un text despre cum omg a fost închis pentru că a dat o info detaliată despre cum autoritățile pregătesc un nou 7 aprilie.

Alianța uzurpează pînă și legile naturii. A atacat raider și Serviciul Hidrometeorologic de Stat care anunță minime record de -31 grade Celsius taman în zilele în care PCRM își organizează protestele. Nu în zadar, șeful Procuraturii Anticorupție spunea că „la moldoveni pînă și seceta a devenit „atac raider”, iar fiecare a treia scrisoare venită începe cu „Am fost atacat raider”!”.

Chuk Norris ni-i scăparea! Don’t leave us, Chuck!  HELP please!

Depoziție în cazul „Baghirov”

Subsemnatul, bloggerul și jurnalistul, Maxim Pulber, cetățean al Republicii Moldova, martor ocular al protestelor și devastărilor din aprilie 2009, mărturisesc:

Personal nu-l cunosc și nu l-am cunoscut vreodată pe cetățeanul Federației Ruse, Eduard Baghirov. Tot ceea ce știu este bazat pe cele citite din presă;

La doi ani de la producerea acelor evenimente, am urmărit cu interes redus desfășurarea cazului arestării și detenției timp de patru luni a bloggerului și scriitorului rus, Eduard Baghirov, în temnițele de la Chișinău;

Am susținut și nu m-am dezis de convingerea că Eduard Baghirov, a fost primul deținut politic al autorităților constituționale de la Chișinău, începînd cu 1990 încoace;

În noaptea din 20 spre 21 octombrie curent am urmărit interviul cetățeanului Federației Ruse, Eduard Baghirov, acordat colegului și prietenului său Serghei Minaev (interviu atașat în anexă);

Cele expuse mai jos reprezintă idei, gînduri și presupuneri personale, rod al muncii mele intelectuale. Cunoștințe oculte sau legături extra-terestre nu dețin.

În apărarea SIS; un mesaj pentru Ghimpu…

Astăzi, liderul Liberal şi Preşedintele Interimar, Mihai Ghimpu, a adresat o scrisoare de felicitare lucrătorilor Serviciului de Informare şi Securitate cu ocazia sărbătoririi zilei profesionale. În mesajul unui alt Serviciu, cel dfe presă al Preşedinţiei se menţionează:

„Stimaţi colaboratori ai Serviciului de Informaţii şi Securitate,

Oficialii au depus flori în memoria lui Boboc

„Dorin Chirtoacă şi liderii AIE au depus flori în PMAN, în locul, unde acum un an, a fost omorît Valeriu Boboc”

Liderii partidelor membre ai Alianţei pentru Integrarea Europeană şi primarul capitalei au depus, în seara zilei de ieri, flori şi lumînări în locul din Piaţa Marii Adunări Naţionale, unde se presupune că ar fi fost omorît Valeriu Boboc, tînărul decedat în urma protestelor din 7 aprilie 2009.

Amintiri despre 7 aprilie…

Am privit azi filmările tragice de la finele zilei de 7 aprilie, prezentate de către Preşedintele interimar Ghimpu şi Primarul general Chirtoacă. Într-adevăr groaznic. Nu mă pot exprima asupra oamenilor văzuţi acolo deoarece aceasta este prerogativa Procuraturii Generale, dar cert e că imaginile sînt veridice şi sînt filmate la 7 aprilie…

Nu am spus nimănui, în afară de prietenii şi colegii mei, despre cele trăite de subsemnatul la acea vreme.

Comportamentul omului politic după 7 aprilie

Pusă la încercare, viaţa politică moldovenească a suferit şi mai suferă o maturitate care nu a suportat-o toţi cei 18 ani de democraţie. Odată cu dezvoltarea ei, se dezvoltă şi cei care s-au aflat, se află sau tind la cîrma ţării. Aceştia au devenit mai hotărîţi, mai duri, mai concreţi în acţiuni şi totodată mai responsabili de insuccesul dezvoltării RM.

ð Prefaţă celor spuse…

În cadrul unei analize mai profunde a celor ce am să încerc să demonstrez în rîndurile de mai jos şi a argumentării presupunerilor acţiunilor ce vor urma, s-ar putea pune în discuţii „matematica” celor produse după data de 7 aprilie a anului curent. Or, protestele din 7 aprilie, părăsirea de către Marian Lupu a Partidului Comuniştilor la 10 iunie, prima tentativă de alegere în funcţia de şef al statului a lui Lupu la 10 noiembrie şi cea de-a doua de la 7 decembrie, au o strînsă legatură între ele. Tot acest şir este strict interdependent, şi nu se cunoaşte ce ar fi urmat dacă cel puţin una dintre aceste verigi nu s-ar fi produs, sau s-ar fi produs la o altă dată.