Baghirov în Moldova: misiune îndeplinită (video)

A răbufnit. A răbufnit ceea ce era de așteptat să răbufnească. E și logic. Puroiul coace o vreme anume. Pe urmă nu are decît să iasă la suprafață. Să-și încheie misiunea de „factor iritant” pentru organismul în care s-a format. Vorbesc evident despre „acuzațiile” și nedumeririle exprimate de către ambasadorul rus la Chișinău, Valeri Kuzmin, în legătură cu menținerea în detenție a cetățeanului țării sale, Eduard Baghirov.

Juriştii şi analiştii politici interpretează diferit demiterea lui Pulbere

Demiterea lui Dumitru Pulbere din funcţia de preşedinte al Curţii Constituţionale este interpretată diferit de unii jurişti şi analişti politici. Opiniile se împart atît în ceea ce priveşte modalitatea procedurii de demitere, cît şi în ce priveşte motivul acesteia. Pe de o parte, unii analişti spun că decizia a fost una perfect legală, în timp ce alţii susţin că a fost influenţată din punct de vedere politic. Totodată, din punct de vedere al modalităţii demiterii din funcţie, unii jurişti susţin că judecătorii au respectat procedura, iar alţii – că nu prea.

Trei deputați care-l vor compromite pe Godea

Cei trei deputați, despre care liderul Partidului Acțiunea Democratică, Mihai Godea, a anunțat că ar fi gata să voteze pentru candidatura AIE la funcția de președinte al țării sînt „Blaf-blaf”, „Blef-blef” și „Bluf-bluf”. Nu vă pară suspecte numele lor atît de asemănătoare, deoarece acestea sînt doar nume conspirative. Pe cele reale nu le pot deocamdată spune, asta pentru a-i proteja pe cei „patru apostoli, care erau trei, Luca și Matei” de pericolul care i-ar paște și presiunilor asupra cărora ar putea fi supuși. Să vorbim însă despre cele care pot fi spuse.

Moldova nu va avea o constituţie „ghimpistă”

colaj: pulbermax

Unii analişti politici sînt sceptici în privinţa proiectului constituţiei, propus de liberalul Mihai Ghimpu, şi consideră că acesta nu va fi acceptat de colegii din Alianţa pentru Integrare Europeană, şi, cu atît mai mult, de către comunişti. Mai mult, nu se ştie nici care va fi reacţia societăţii faţă de proiect, asta deoarece constituţia elaborată de comisia lui Mihai Ghimpu nu a fost discutată cu societatea civilă. Vedeţi mai jos comentariile experţilor.

Omorul de azi: cea mai amplă campanie Samsung Galaxy în Moldova

Țineam să scriu în după-amiaza zilei de azi despre tam-tamul făcut în legătura cu „nunta anului”, așa cum a fost numită de către presă, dintre tipicul mire moldovean Ilan Shor și interpreta rusă get-beget Jasmin. Mă întrebam în sinea mea, dacă britanicii tot au urmărit nunta noastră cum noi am urmărit-o pe-a lor, dacă au dat și ei live-uri cu nunta, și dacă au urmărit cu ce a venit la nuntă bunica miresei, că de bunica mirelui (deci omoloaga Reginei) nu s-a prea auzit nici la noi;

Strategia dezinteresată şi PR-ul Partidului Acţiunea Democratică

Domnule Godea, acum ai PAD! Moldova – tu tot ai PAD!

Vreau şi eu PAD.., iPAD.

Zis şi făcut. După ce a ieşit oficial în vacanţă, iar mai mulţi colegi au mers pe la mare sau munte, deputatul neafiliat Mihai Godea s-a apucat de treabă. Imediat ce s-a văzut liber de activitatea legislativă, Godea s-a apucat de dezvoltarea partidului, oferind asigurări că în perioada vacanţei le va da de muncă jurnaliştilor care se ocupă de domeniul politic. Astfel, începînd cu ziua de 3 august şi pînă vineri 12 august, liderul Partidului Acţiunea Democratică a susţinut patru conferinţe de presă, pe diferite teme de discuţii. Întîmplător sau nu, dar fiecare din conferinţe au avut loc în fiecare zi de miercuri şi vineri ale săptămînii pe teme de o actualitate întîrziată.

Calcule asupra celor mai cotați 10 politicieni moldoveni ai lunii iulie

După două luni de campanie electorală locală, premierul Vlad Filat a revenit în fruntea celor mai cotați politicieni din țară, iar primarul capitalei care i-a ținut locul pe parcursul lui mai și iunie s-a coborît pe poziția secundă. Al treilea politician cotat este președintele interimar al țării, Marian Lupu, care începînd cu luna martie și pînă acum nu a fost mai jos de treapta a patra, și mai sus de treapta secundă. Așa arată podiumul politic autohton al lunii iulie prezentat de Centrul de Cercetări Strategice și Consultanță Politică „Politicon”. Lunii în care Vlad Filat își dădea demisia, Dorin Chirtoacă era investit în funcție, iar Marian Lupu rămînea tot unicul candidat al Alianței pentru șefia statului.

17 ani de Constituţie în RM: cui îi pasă?!

Constituția Republicii Moldova, legea supremă a statului care asigură suveranitatea și integritatea țării, a ajuns astăzi la ce-a de-a 17 aniversare.

La 29 iulie 1994, aceasta a fost votată de către Parlamentul legislaturii a XIII-a a Republicii Moldova. Astăzi însă, chiar și avînd o criză politică profundă provocată de imposibilitatea alegerii președintelui țării, prevăzută de articolul 78 al Constituției, nici un politician, din opoziție sau de la guvernare, parlamentar sau nu, nu și-a amintit de sărbătoare. Mai mult chiar, data de 29 iulie fiind numită ca data ultimei ședințe a Legislativului din sesiunea primăvară-vară, deputații și-au luat vacanță deja de ieri.

„Soluția” pentru Chișinău, devine „soluție” pentru Moldova

Astăzi „garda de fier” a Partidului Comunist, în frunte cu Vladimir Voronin, a luat o decizie foarte, trebuie să recunoaștem, tranșantă. Una care blochează orice speranță de alegere a șefului statului, și conservează conflictul pentru încă cîteva săptămîni și chiar luni. „În condițiile create Partidul Comuniștilor nu poate avea o agendă comună cu reprezentanții regimului de guvernare și pînă cînd judecătoria nu va adopta o decizie bazată pe lege, referitor la organizarea de alegeri repetate în municipiul Chișinău, fracțiunea noastră va boicota ședințele parlamentului”, a declarat-o chiar șeful partidului în cadrul unui briefing. Tot în acest timp, fostul candidat al aceluiași partid, Igor Dodon, a depus o contestație la judecătoria sectorului centru al capitalei pentru a cere „infirmarea legalităţii turului doi al alegerilor pentru funcţia de primar general al mun. Chişinău, declararea nulităţii şi dispunerea organizării votării repetate”.

De ce Chirtoacă va lua Primăria din turul II?

Scîrbit de naţiuni, mă-ntorc spre Mongolia, unde trebuie să fie bine, unde există mai mulţi cai decît oameni, unde yahoo-ul n-a biruit încă. (Emil Cioran)

Am ajuns în a doua „zi a tăcerii” din acest an. Ziua din ajunul turului II al alegerilor locale generale. Acum orice mişcare a partidelor, staff-urilor, candidaţilor poate (şi chiar trebuie) sancţionată. Plus că, vorba moldovenilor, „porcul în ajun.., nu prinde la kilograme”. Ce s-a făcut – s-a făcut, ce nu – nu. Eu însă, mă pot exprima în acest sens. Asta pentru că în calitate de cetăţean al Republicii Moldova şi locuitor cu acte în regulă a urbei Chişinău, nu risc să fiu sancţionat cu nimic, sînt protejat de Constituţie.

Azi vreau să zic de ce în opinia mea fostul Primar al capitalei, va fi şi actual Primar. Şi răspund din start – graţie conjuncturilor. Are noroc, şi atîta-i tot. Oricare altă conjunctură, l-ar fi plasat pe locul doi, sau chiar un loc mai jos (care nici să nu-l fi înaintat spre bătălia finală).

Final de campanie electorală în Moldova: partide, provocări, PR şi anti-PR…

Campania electorală pentru alegerile locale generale în Republica Moldova a ajuns pe ultima sută de metri. Deja duminică alegătorii îşi vor exprima opţiunea de vot, iar ulterior Comisia Electorală Centrală va face totalurile, în favoarea sau defavoarea fiecăruia dintre candidaţi. Pînă atunci însă, vine ziua tăcerii, în care fiecare dintre alegători trebuie să calculeze calm pe cine crede, ce viitor îşi doreşte şi pe cine să aleagă. Totodată, partidele nu mai au voie să facă campanie, să declare acuzaţii sau să se îndreptăţească. Despre cum a fost această campanie electorală şi particularităţile ei vorbim astăzi cu analiştii politici Igor Boţan şi Dionis Cenuşă, dar şi cu politologul Alexandru Solcan.

Campania în linii generale

Alegerea celui numit „candidat la funcţia de…”

pentru www.noi.md

Campania electorală pentru alegerile locale generale e în toi. În două săptămîni cetăţenii Republicii Moldova, de la mic la mare, vorba CEC-ului, vor da totul, prin votul oferit celui numit azi simbolic „candidat la funcţia de…”. La Chişinău, campania a ajuns la punctul de fierbere, iar dezvăluirile şi promisiunile curg rîu. Alegătorul e zăpăcit rău. Nu ştie pe cine să aleagă, nu ştie în cine şi ce să creadă şi nu mai ştie dacă o acţiune sau alta este „politică” sau „obişnuită”. De cealaltă parte, la ţară lucrurile sînt mai limpezi. Alegătorul îşi va alege în continuare vecinul sau ruda, cu argumentul principal „îl cunosc şi e om gospodăros”, sau „ăsta deja şi-a umplut buzunarele”, în cazul în care mizează pe candidatura fostului primar.

Libertatea presei şi cea de exprimare în Republica Moldova: a fi sau a nu fi

pentru www.noi.md

Ultimii doi ani, la fel ca şi anul curent, 2011, au fost ani buni pentru jurnaliştii din Moldova. Instabilitatea politică, deşi este un fenomen negativ, oferă presei spaţiu de manevră şi face ca evenimentele să se ţină lanţ: alegerile parlamentare interminabile, alegerile locale generale care bat la uşă, susţinerea şi vizitele unor înalţi oficiali europeni, ruşi, dar şi vizita în premieră a vice-preşedintelui american, Joe Biden. Politicul a devenit mai deschis ca niciodată, politicienii mergînd împreună de la un talk-show la altul, de la o televiziune la alta. Chiar şi opoziţia comunistă, altădată extrem de secretoasă, a devenit mai deschisă faţă de mass-media. Ca rezultat, presa din Moldova a suferit metamorfoze nemaipomenite – au fost deschise o serie de organizaţii media noi, s-a investit în jurnalismul on-line, iar presa a devenit mai liberă ca niciodată – schimbări care au devenit posibile, evident, graţie investiţiilor, mediului politic democratic şi intrării în vigoare a mai multor legi euroconforme din domeniu.

Despre Vladul născut de Sfîntul Gheorghe

Imprevizibile sînt căile (D)om(n)ului. Dacă-mi spunea cineva încă acum cîteva zile, că Filat îl va susţine pe Chirtoacă în aceste alegeri locale generale, îl scuipam în ochi, sau cel puţin îl catalogam drept nebun sadea. Astăzi ne-am convins că e posibil şi aşa ceva. Cu mica rezervă doar, că va veni timpul în care Vlad Filat va cere răsplată dublă.

Imaginea ţării şi diferenţa de percepţie… (despre vizita lui Biden la Chişinău)

Foto: AFP

Zilele astea s-a vorbit mult despe imagine, imaginea internaţională a Republicii Moldova pe fonul vizitei vicepreşedintelui american Joe Biden la Chişinău. S-a vorbit despre creşterea interesului faţă de această ţară a investitorilor străini, propulsarea discuţiilor bilaterale moldo-europene, rezolvarea conflictului transnisrian şi multe alte chestiuni fie spuse, fie care doar se doreau a fi auzite. Oameni buni, să dăm vălul de pe faţă. Biden vine şi pleacă. Noi am rămas. Cum am fost moldoveni, aşa şi sîntem, chiar dacă am fluturat preţ de cîteva ore cu un flăguleţ american.

Poate că nu-s chiar expert în „imagine”, dar înţeleg şi în astea cîte ceva. Spre deosebire de unii, eu n-aş fi atît de optimist. Aş vorbi despre imagine din diferite raporturi, cum ar fi „plusul de imagine pe plan extern”, „gustul dulce-amar al plusului de imagine pe plan intern” sau „personalizarea (atribuirea) imaginii”. Sau poate că problema constă doar în „diferenţa de percepţie”? Să le luăm pe rînd.

Recenzie la editorialul lui Petru Bogatu din 1 Martie 2011 (Jurnal de Chişinău)

Motto:

„Fiecare popor are conducătorii pe care îi merită”

(Nicolae Iorga)

Editorialul „Mai bine golan decît forumist, mai bine mort decît jurnalist!” al comentatorului de la „Jurnal de Chişinău” Petru Bogatu, reprezintă, aşa cum spune însăşi autorul, „un portret colectiv compus din parafraze şi citate extrase din declaraţiile făcute de politicienii care nu vor să fie ca noi”; unde „noi” înseamnă reporteri, editorialişti, comentatori, analişti, formatori de opinie etc.

Deşi este prezentat ca un „efort al imaginaţiei”, cel mai probabil acest editorial este inspirat din proaspăta transformare a colegului său Valeriu Saharneanu, din jurnalist, director al postului de radio „Vocea Basarabiei” şi preşedinte al „Uniunii Jurnaliştilor din Moldova”, în legiuitor, deputat din partea Partidului Liberal.

Arderea unei biserici ca business şi PR

Sînt cetăţean al Republicii Moldova şi adept al Bisericii Creştin-Ortodoxe,

şi rog să nu fiu „anatemizat” nici de una nici de alta din cauza celor scrise mai jos.

(Autorul)

 

 

sursa: http://www.toaca.md/Ghimp Natalia

Biserica-memorial „Fericita Maică Matrona” construită timp de cîţiva ani şi încă nefinisată, are 10.000 (zece mii) de ctitori, iar fiecare ctitor a donat suma a cel puţin 100 de lei. Astfel, la un simplu calcul aflăm că suma „donată” pentru ridicarea acesteia este de nici mai mult nici mai puţin decît 1.000.000 (un milion) de lei (ceva peste 60 de mii de Euro).

Despre „Adevărul”, Plahotniuc şi presă, la general…

Ieri s-a făcut exact o săptămînă din ziua în care cotidianul „Adevărul” a dat, vorba lui Sabin Orcan, ora exactă în Republica Moldova, lansînd astfel şi „prima bombă de presă a anului 2011”. Trăind în „evul media”, vorba altui membru al echipei Adevărului, rareori se întîmplă ca unui ziar/instituţii de presă să-i reuşescă a scrie agenda discuţiilor pentru următoarea săptămînă sau chiar lună.

Prin dezvăluirea „şocantă” despre dubla identitate a oligarhului moldovean Vlad Plahotniuc, tot el Ulinici, „Adevărul Moldova” nu numai că a reuşit să pună într-o lumină rea imaginea vice-spicherului Plahotniuc, ci şi (1) să demonstreze cititorului moldovean calitatea produsului media nou-lansat pe piaţa autohtonă, şi (2) să-şi arate incisivii concurenţilor săi direcţi şi indirecţi.

În aşteptarea colacului de salvare

Da domnilor, ce să mai încolo-ncoace, trebuie să recunoaştem că ruşii ne-au luat-o pe dinainte. Mai mult chiar. S-a întîmplat anume ceea la ce ne aşteptam cel mai puţin, ruşii ne-au pus în situaţie de „mat politic”.

După alegerile din 28 noiembrie în care mandatele au fost împărţite aşa cum s-a votat, iar puterile şi aspiraţiile s-au conformat acestora, Moldova s-a concentrat asupra scopului, „alegerea preşedintelui”, nu însă şi a mijlocului. Ruşii însă, s-au dovedit a fi mai chipeşi, apăsînd anume asupra acestuia. Şi e păcat.

Teoria coaliţiilor: posibil scenariu postelectoral

Campania electorală pentru alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie a ajuns pe ultima sută de metri. Partidele au adunat voturi la întîlnirile electorale de prin toate raioanele, s-au acuzat reciproc de toate relele acestui popor, ne-au distrat cu concerte şi promisiuni. Ceea ce le rămîne acum, este să aştepte ca noi, cetăţenii Republicii Moldova, să ne onorăm datoria civică oferindu-ne votul pentru cel care a fost mai generos, mai chipeş, mai credul.